Reuniunea OSCE de la Sofia a fost, inca o data, un esec, ea incheindu-se, ca si cea de anul trecut, de la Maastricht, fara o declaratie finala, criza politica din Ucraina si conflictele din fosta URSS, printre care cel din Transnistria, tragand o linie de demarcatie intre Rusia, Belarus si Kiev, pe de o parte, si restul participantilor, de cealalta. Participantii au adoptat in unanimitate 22 de decizii care se refera cu precadere la combaterea terorismului international si a crimei organizate. In alocutiunea sa, seful delegatiei romane, secretarul de stat Bogdan Aurescu, a exprimat ingrijorarea de lipsa de progres in solutionarea conflictului din Transnistria, care are un impact deosebit asupra intregii regiuni.

La randul sau, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ca noile tensiuni in relatiile intre Chisinau si Tiraspol sunt cauzate, in primul rand, de respingerea de catre Moldova a memorandumului Kozak. Daca nu ar fi avut loc acest esec in procesul de tratative, conflictul transnistrean ar fi putut fi de mult rezolvat, impreuna cu problema retragerii armamentului din Transnistria.

Secretarul de stat american, Colin Powell, a constatat cu ingrijorare ca asa-zisele conflicte "uitate" din Moldova, Nagorno-Karabah si Georgia raman si astazi inghetate.

SUA sunt dispuse sa finanteze indeplinirea de catre Rusia a angajamentelor de retragere a trupelor si armamentelor. Intr-o declaratie speciala, prezentata de ministrul de externe Andrei Stratan, Moldova a adresat un apel Federatiei Ruse sa isi indeplineasca angajamentele asumate in anul 1999, pronuntandu-se, totodata, in favoarea unei implicari mai active a UE si SUA in rezolvarea crizei transnistrene. La o conferinta de presa, ministrul de externe al Frantei, Michel Barnier, a declarat ca tara sa se opune categoric unei posibile destramari a tandemului bulgaro-roman, pozitie impartasita de omologul sau luxemburghez Jean Asselborn.

Moscova, acuzata de ocupatie ilegala

Autoritatile de la Chisinau sperau ca la reuniunea OSCE de la Sofia sa fie semnata Declaratia de securitate si stabilitate pentru Moldova. Acest lucru nu s-a intamplat insa din cauza refuzului Federatiei Ruse si a Ucrainei de a sustine initiativa.

Cu cateva luni in urma, presedintele Vladimir Voronin a propus Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene, Rusiei, Ucrainei si Romaniei sa semneze Pactul de stabilitate si securitate pentru Republica Moldova, care ar garanta integritatea teritoriala, neutralitatea militara a tarii si democratizarea Transnistriei. Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii si Romania au acceptat sa semneze o Declaratie de stabilitate si securitate. La Sofia, ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan, a acuzat Rusia "de ocupatie ilegala a unei parti din teritoriul national, prin prezenta trupelor militare ruse in regiunea nistreana". "Nu exista nici un argument plauzibil pentru perpetuarea prezentei militare ruse, care sprijina regimul separatist de la Tiraspol in actiunile sale de incalcare flagranta a drepturilor omului in regiune", a mai spus Andrei Stratan. Dupa cum a mai afirmat el, fortele ruse nu constituie un element pozitiv in procesul de solutionare a conflictului, ci, din contra, contribuie la consolidarea regimului separatist.

Lavrov: Graba strica treaba

Citeste si:

In acelasi timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus in Bulgaria, referindu-se la conflictele regionale, ca nerabdarea cu care se incearca rezolvarea lor, tentatia de a le depasi printr-o singura miscare nu reprezinta cea mai buna cale. "Astfel, pot sa ajungi la un rezultat contrar si sa provoci revenirea conflictelor la faza fierbinte", a afirmat Lavrov. Unica solutie de a iesi din impas este, potrivit Rusiei, sa se renunte la manevre politice sterile, create in jurul incercarii artificiale de identificare a unui nou format de negocieri si de a convinge partile sa colaboreze, fiind asistate de cei trei mediatori ai conflictului, Rusia, Ucraina si OSCE, in vederea elaborarii unei scheme comune de convietuire.

«Duel» ruso-american

O disputa ruso-americana cu privire la Ucraina, desfasurata in cursul summit-ului OSCE de la Sofia, a impiedicat adoptarea unei declaratii finale. Astfel, o declaratie finala care ar fi inclus un apel catre toate partile implicate in criza din Ucraina de a coopera in vederea organizarii unor alegeri libere nu a putut fi adoptata. Rusii au respins aceasta formulare, afirmand ca ea reprezinta un amestec in procesul negocierilor care au loc in Ucraina, transmite BBC.

Reuniunea OSCE a fost umbrita si de disputa aprinsa intre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, si secretarul de stat american, Colin Powell, care au avut un schimb taios de replici privind viitorul OSCE si necesitatea reformarii acestei organizatii.

Powell a luat apararea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa in fata criticilor Rusiei, care sustine ca monitorizarea alegerilor din tarile est-europene de catre reprezentantii organizatiei ar reprezenta manipulari politice si standarde duble. Acuzatiile au fost formulate de ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. "Credem, a spus el, ca a venit vremea ca OSCE sa fie reformata din temelii. Nu mai vrem ca aceasta organizatie sa foloseasca standarde duble".

Criticile sale s-au indreptat mai cu seama impotriva misiunilor OSCE de monitorizare a alegerilor din fostele republici sovietice, fapt ce ar indica interese politice ale OSCE.

Belarus, «exemplu scandalos»

Colin Powell a respins cu tarie acuzatiile, afirmand ca Statele Unite nu incearca sa se lupte pentru influenta asupra acestor tari si nici nu vor sa le ceara sa aleaga intre Est si Vest. El a raspuns cu precadere criticilor formulate de Rusia in legatura cu alegerile din Ucraina. "In ultimele saptamani am vazut cum comunitatea internationala se uneste pentru a sprijini democratia. Democratie inseamna alegeri libere, corecte si transparente, alegeri care nu sunt falsificate. Este ceea ce ucrainenii merita si este ceea ce vor avea, speram, pana la sfarsitul lunii", a spus secretarul de stat american. Powell a adaugat ca Statele Unite sunt ingrijorate de unele evolutii din Rusia, mai cu seama de problemele legate de libertatea presei si de domnia legii. El s-a referit si la Belarus ca la un "exemplu scandalos" de tara membra OSCE care nu reuseste sa se ridice la inaltimea indatoririlor sale.