Cele doua zile de negocieri incordate ale summitului de la Bruxelles au avut ca rezultat declansarea unei noi crize in cadrul Uniunii Europene. "Acum avem o criza dubla in Europa", a declarat vicepresedintele Comisiei Europene, Guenter Verheugen, referitor la esecul reuniunii la nivel inalt din capitala belgiana. Potrivit lui Verheugen, "prima criza este deja instituita intre cetatenii europeni si institutia care ii reprezinta", relevata de votul negativ dat de francezi si olandezi Tratatului Constitutional European, la referendum.

Faptul ca tarile europene, in special membrele fondatoare ale UE, nu au reusit sa ajunga la un compromis asupra bugetului comunitar pentru perioada 2007-2013 arata ca acum exista si o criza "chiar intre statele membre ale UE". Ultima propunere de buget comunitar lansata de Jean-Claude Juncker, presedintele luxemburghez al UE, in care sunt prevazute un pachet global de 870 miliarde de euro si inghetarea rabatului britanic, a fost respinsa.

Esecul summitului de la Bruxelles a fost insa pus mai ales pe seama Marii Britanii si al Olandei. "Cred ca un acord ar fi fost posibil. Faptul ca el nu a fost realizat se datoreaza pozitiei inflexibile a britanicilor si olandezilor", a declarat cancelarul german, Gerhard Schroeder, la incheierea reuniunii din capitala Belgiei. Ca si Schroeder, Juncker a apreciat ca "Europa este intr-o criza profunda. Premierul luxemburghez l-a acuzat indirect pe premierul britanic, Tony Blair, ca ar fi urmarit acest esec, cerand sa se revizuiasca bugetul comunitar. "Cei care au cerut in ultimul moment revizuirea structurilor bugetului stiau foarte bine ca era imposibil sa se puna de acord 25 de tari asupra unei reorganizari integrale. Cine cere o astfel de solutie vrea esecul", a afirmat Juncker.

Asupra cifrelor "eram aproape toti de acord. Diferentele erau minime", a apreciat acesta. Problema a fost ca "la sefii unor delegatii nu a existat vointa politica de a se ajunge la un rezultat". "Voiam sa dam Europei noi perspective financiare. Am ratat ocazia", a conchis Juncker.

Tarile mici le-au facut de ras pe cele mari

Citeste si:

Gestul noilor state mem-bre ale UE, care pentru a evita esecul s-au aratat dispuse sa renunte partial la subventiile alocate din fondurile comunitare, nu a reusit sa duca la o intelegere, insa a trezit admiratia marilor puteri europene. "Mi-a fost rusine, cand am auzit unul dupa altul toate noile state membre - toate mai sarace decat celelalte - spunand ca ele erau gata sa renunte la o parte din a-jutoarele lor", a marturisit presedintele in exercitiu al UE.

Si presedintele francez, Jaques Chirac, a deplans pozitia Marii Britanii, care ar fi vrut sa pastreze "integralitatea cecului sau". Summitul a esuat din cauza "egoismului afisat de doua, trei tari". "Va trebui sa ne reapucam de treaba, Franta va actiona in acest sens", a declarat Chirac. Ca "se va gasi o solutie de rezolvare a crizei, este de parere si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Solutionarea problemei trebuie facuta insa rapid, "UE nu-si poate permite sa ramana pentru multa vreme in pana", a subliniat presedintele Parlamentului European, Josep Borrell.

Spre deosebire de Juncker si Schroeder, acesta a evidentiat si faptul ca regula unanimitatii pentru deciziile comune ale statelor membre UE "nu incita la compromis, ci este "paralizanta, aproape distructiva pentru Uniune". Romania si Bulgaria, care au participat pentru prima data ca observatori la CE, nu considera criza europeana drept o amenintare a procesului lor de aderare la UE. "Esecul summitului nu este fatal", a declarat ministrul de Externe bulgar, Meglena Kuneva.

Apreciind ca astfel de disensiuni sunt normale, premierul roman, Calin Popescu Tariceanu, a declarat ca nesolutionarea problemei bugetului a fost "determinata si de rezultatele negative ale referendumului asupra tratatului Constitutional din unele tari". "Exista alte tari care se pregatesc de referendum, iar aspectele financiare au un efect defavorabil asupra propriului electorat."

Atat timp cat statele UE sustin constructia europeana pentru Romania si Bulgaria, summitul nu este un esec. "Oricum, Romania ar fi avantajata de o rediscutare a bugetului comunitar", a declarat Tariceanu la Bruxelles. Numarul 2 al guvernului francez, Nicholas Sarkozy, s-a pronuntat insa sambata pentru o stopare a procesului de extindere, amintind de cazul Turciei. "Prima consecinta ce se impune este sa se spuna calm si linistit ca in Europa nu mai pot fi primite tari noi si ca trebuie oprita extinderea pana cand nu vom avea institutii noi pentru Europa".