Articolul din New York Times (NYT) relateaza ca Smithfield a ajuns sa se dezvolte in Romania si sa detina 40 de ferme de porci cu sustinerea fostului ambasador Nicholas Taubman si a presedintelui Traian Basescu. In afara de faptul ca a eliminat din ecuatie micii fermieri, compania, avand sustinere la cel mai inalt nivel, isi permite sa nu respecte normele de mediu si sa opereze fara autorizatii. Mai mult, avand in vedere ca porcii din fermele Smithfield din Romania au fost afectati in 2007 de pesta porcina, NYT sugereaza ca o tulpina a noii gripe A/H1N1 ar putea proveni chiar din Romania. "Virusul din 2007 a afectat numai porcii, dar cercetatorii au gasit elemente ale virusurilor porcine - o tulpina din Europa sau Asia, alta din America de Nord - in codul genetic al virusului noii gripe A (H1N1)", sustine NYT, potrivit NewsIn.

"Smithfield detine si o parte din ferma (mexicana - n.r.) de porci localizata foarte aproape de locul in care specialistii ONU investigheaza o posibila legatura intre porci si noua gripa H1N1, care afecteaza omul. Avand in vedere ca originile exacte ale virusului sunt inca necunoscute, Smithfield a subliniat ca aceasta gripa nu a afectat niciun angajat al sau si niciun animal"
, precizeaza publicatia de peste Ocean.

NY Times constata ca "abordarea globala" a Smithfield este evidenta. In mai putin de cinci ani, Smithfield a reusit sa isi creeze sustinatori in randul politicienilor din Romania si Polonia, a absorbit sume mari din fondurile pentru agricultura ale UE si a reusit sa invinga orice opozitie pe plan local, creand un conglomerat de crescatorii de porci, dotate cu sisteme de hranire, grajduri controlate climatic si abatoare. "S-a dezvoltat cu atata repreziciune, incat uneori nu a reusit sa obtina autorizatiile de mediu necesare si sa informeze autoritatile despre decesele porcilor - probleme care au aparut mai ales dupa pesta porcina care a afectat trei centre din Romania in 2007, dintre care doua operau fara permise. In jur de 67.000 de porci au murit sau au fost sacrificati, intrucat si porcii infectati, si cei sanatosi au fost impuscati pentru a opri epidemia", aminteste publicatia americana.

In Romania, numarul fermelor de porci a scazut cu 90% - la 52.100 in 2007, de la 477.030 in 2003 - potrivit statisticilor UE citate de NYT, intrucat fostii fermieri au fost coplesiti de preturile scazute practicate de Smithfield si au decis sa emigreze sau sa se reprofileze in constructii. In locul lor, compania a angajat sau are contracte cu 900 de oameni si cumpara graunte de la 100 de fermieri. In Polonia, au existat 1,1 milioane de fermieri care se ocupau cu cresterea porcilor in 1996. Numarul lor a scazut cu 56% in 2008 din cauza metodelor moderne pentru gestionarea fermelor care au transformat agricultura, potrivit Camerei Nationale de Agricultura a Poloniei.

Smithfield are 40 de ferme in Romania, iar impactul asupra mediului este mai mare decat cel asupra micilor fermieri, mai constata ziarul american. Compania a construit imense containere metalice si injecteaza deseuri in pamant. Oamenii care locuiesc langa aceste ferme se plang de mirosul ingrozitor, relateaza NYT.

Fermele Smithfield din judetul Timisoara se numara printre cele mai mari surse de poluare a aerului si a solului
, potrivit unui raport al guvernului local citat de NYT. De asemenea, potrivit raportului, concentratia de gaz metan din aer a crescut cu 65% din 2002 pana in 2007.

"Contribuabilii au sustinut o parte din aceasta dezvoltare, intrucat Smithfield a absorbit milioane de euro din subventiile UE - dintr-un total de 50 de miliarde disponibile anul trecut - care erau menite sa incurajeze dezvoltarea moderna a fermelor in paralel cu grija pentru mediu. Astazi Smithfield este cel mai mare producator de carne de porc din Romania, unde detine peste 40 de ferme de porci raspandite pe 50.000 de acri (cca. 20.234 de hectare)", mai relateaza NYT.

Potrivit NYT, reprezentantii Smithfield isi apara cu indarjire metodele. Ei spun ca au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a opri epidemia de pesta porcina si spun ca lipsa de licente a fost o greseala. "Am invatat sa nu presupunem ca daca guvernul are cunostinta de planurile si operatiunile noastre inseamna ca si avem permisiunea de a ne continua actiunile pana obtinem toate permisele necesare", a raspuns avocatul Smithfield, Charles Griffith, la o solicitare a publicatiei americane.

Smithfield a refuzat sa dezvaluie totalul subventiilor pe care le-a colectat, subliniaza NY Times. Romania plateste in jur de 30 de euro pentru fiecare porc crescut, de unde se poate deduce ca pentru 600.000 de porci pe an, Smithfield ar fi fost eligibil pentru subventii nationale in valoare de18 milioane de euro pentru imbunatatirea calitatii carnii. Date recente date publicitatii in Romania arata ca Smithfield a colectat anul trecut subventii de peste 300.000 de euro de la stat si peste 200.000 de euro din subventiile UE pentru noile state membre. In Polonia, Smithfield a absorbit peste 2 milioane de euro in subventii.

Inca de la sosirea in Europa de Est, Smithfield a curtat politicieni de varf din Polonia si Romania, cea din urma fiind o tara foarte saraca, cu o populatie 23 de milioane de oameni, cu o guvernare slaba si cu presiune constanta din partea UE pentru a-si rezolva problemele de coruptie, dupa cum explica NYT cititorilor. "In haosul care a urmat erei comuniste, este esential sa stii cum sa iti croiesti drumul. La Bucuresti, Smithfield s-a adresat lui Nicholas Taubman, un bogat om de afaceri republican, care a fost ambasador al SUA in Romania in timpul administratiei Bush. Taubman a insotit toti marii oficiali ai Smithfield in timpul intalnirilor cu presedintele roman si cu premierul", informeaza ziarul. "Sunt din Virginia, ei sunt o companie mare si ii cunosc foarte bine", a spus Taubman, care a ajutat si venirea Ford Motor in Romania, companie care s-a descurcat mai repede, intrucat a avut sustinerea unuia dintre ministrii guvernului de atunci, sustine NYT.

Odata ce liderii de la cel mai inalt nivel din Romania si-au manifestat sustinerea pentru Smithfield, lucrurile au mers ca unse: aproape 12 dintre fermele Smithfield au fost proiectate de firma de arhitectura detinuta de Gheorghe Seculici, un fost vicepremier cu stranse legaturi cu presedintele Basescu, care este chiar nasul fiicei arhitectului.

Si mai mult ajutor a venit de pe un front cunoscut: compania de lobby a Smithfield, firma McGuireWoods din Virgina, si-a deschis un birou in 2007 pentru a asigura o buna legatura intre Smithfield si guvernul roman. In multe aspecte, McGuireWoods a fost alegerea perfecta, intrucat a reprezentat Romania timp de trei ani in timpul campaniei pentru aderarea la NATO.

Basescu nu a avut nicio retinere in a recunoaste legatura cu Smithfield, companie pe care a laudat-o intr-o conferinta de presa comuna cu presedintele George W. Bush din timpul summitului NATO de anul trecut. "Basescu a apreciat deschis Smithfield. Compania a contribuit cu 20.000 de euro pentru a plati uniformele ceremoniale ale Romaniei de la reuniunile summitului, potrivit Ministerului de Externe", mai scrie NYT.

Chiar si ambasadorul Taubman a spus ca accesul la nivel inalt este vital. "Este extrem de dificil sa faci afaceri acolo, daca nu cunosti pe cineva ca premierul sau pe cineva din cabinetul premierului, care sa poata sa le spuna celor vizati ce trebuie sa faca", a spus Taubman. "Pe cat de directa poate sa para o asemenea afirmatie, demersul de lobby pentru o companie mare din SUA - o superputere pe care europenii din Est incearca sa o multumeasca - a determinat unele ridicari de sprancene", comenteaza NY Times.

"Intelegem necesitatea diplomatiei publice si a lobby-ului politic, dar avem incredere ca oamenii de afaceri si canalele comerciale opereaza in mod normal. Dominatia Smithfield si agresivitatea manifesta sunt ingrijoratoare"
, a declarat Steen Steensen, un expert in agricultura de la Ambasada daneza, tara care a dezvoltat, de asemenea, o retea de ferme de porci in Europa de Est.

Compania Smithfield a ajuns in Romania si Polonia dupa ce a fost impovarata de tot mai multe restrictii in SUA, explica NYT. In tarile din Europa de Est a reusit sa se miste abil in cadrul unor economii slabe si a unor sisteme politice si de reglementare permisive. Mai mult, legaturile la cele mai inalte nivele au permis Smithfield sa contracareze protestele din partea comunitatilor locale.

NYT trece in revista si amenzi pe care compania le-a primit: 9.000 de euro pentru ca a varsat excremente de porc in timpul unui transport, 35.000 de euro pentru scurgeri de dejectii in sol, 35.000 euro pentru ferme care operau fara permis in Arad si 18.500 de euro pentru ca nu au prevenit poluarea apei.

"Dar Smithfield si-a revenit greu dupa pierderile cauzate de gripa porcina (pesta - n.r) din localitatea romaneasca Cenei. La acea vreme, in 2007, cadavrele porcilor zaceau in gramezi si localnicii isi amintesc eforturile haotice ale companiei de a impusca porcii si de a-i arde. Acel virus particular afecta numai porcii, dar cercetatorii au gasit elemente ale virusurilor porcine - una din Europa sau Asia, altul din America de Nord - in codul genetic al virusului noii gripe A (H1N1)", arata NYT.

Nu exista inca o explicatie oficiala pentru acea epidemie de gripa porcina, arata NYT. Mai multi oficiali guvernamentali si ai Smithfield spun ca firma a fost coplesita de propria sa masinarie industriala si de ritmul in care se inmulteau porcii. "Mii de porcusori s-au nascut si nu a existat loc fizic unde sa fie pusi pentru ca noile ferme nu au fost terminate. Nimeni nu admite acest lucru, dar aceasta a fost cauza gripei porcine. Au fost fortati sa improvizeze", explica arhitectul Seculici. Smithfield a recunoscut ca a plasat porci tineri in ferme care se aflau in constructie, dar a insistat ca acest lucru nu a avut un impact asupra sanatatii animalelor. "S-a facut prea repede, acest fapt a cauzat problemele", a declarat si fostul ambasador Taubman.

Cand a venit timpul pentru remedierea situatiei, Smithfield a apelat din nou la subventiile UE, cerand compensatii de 11,5 milioane de dolari. Autoritatile locale - cele care au puterea sa execute platile - au refuzat insa solicitarea, revoltate de faptul ca epidemia s-a constatat la ferme fara licenta care erau acuzate ca nu respecta masurile pentru biosecuritate.

O misiune speciala a Comisiei Europene a confirmat unele plangeri, constatand ca Smithfield nu a transmis rapoarte regulate despre decesele porcilor si ca angajatii circulau liberi intre ferme in ciuda suspciunilor de pesta porcina. "In ciuda faptului ca am recunoscut aceste disfunctionalitati, aceasta nu inseamna ca fermele noastre operau in afara prevederilor autoritatilor romane. Fermele noastre operau transparent si conform regulilor, pastrand zi de zi contactul cu autoritatile", a declarat avocatul Smithfield, Charles Griffith.

Impiedicata sa incaseze compensatiile pentru porcii care au murit, Smithfield s-a adresat lui Valeriu Tabara, seful de atunci al comisiei de agricultura din Parlamentul Romaniei. Cu sustinerea altor politicieni, Tabara a reusit sa treaca un amendament prin care proprietarii de animale aveau dreptul sa fie compensati dupa pierderi cauzate de boala, indiferent daca au fost ignorate masurile de biosecuritate, scrie New York Times. Compania Smithfield nu e sigura ca va beneficia de pe urma acestui amendament. Avocatul Smithfield a aratat ca, in general, amendamentul nu se va aplica retroactiv, dar Valeriu Tabara sustine ca Smithfield este in categoria companiilor care au inregistrat pierderi.


Ilie Sarbu despre articolul din NYT: Porcii din Romania nu au zburat in Mexic


Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, Ilie Sarbu, a declarat miercuri, pentru NewsIn, ca articolul aparut in New York Times este un "atac la adresa unei tari" si ca porcii din Romania nu au zburat in Mexic. "Nu avem de ce sa ne dezvinovatim noi, pentru ca Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si specialisti la nivel international au explicat cum stau lucrurile cu gripa porcina", a spus ministrul.

Ilie Sarbu a mentionat ca articolul poate fi interpretat si ca un atac grav la industria carnii de porc din Romania, dar si ca un atac politic. “Probabil, cineva urmareste sa dea un atac mortal industriei carnii de porc din Romania. De asemenea, poate fi si un atac politic, care nu stim ce ascunde”, a spus Ilie Sarbu.

Ministrul agriculturii a adaugat ca era imposibil ca virusul gripei porcine sa aiba vreo legatura cu Romania, intrucat masurile de securitate alimentara sunt foarte stricte. “Cand a fost pesta porcina la Smithfield, Romania era membra UE si era imposibil sa nu se sesizeze. Sunt servicii de control sanitar veterinare atat de drastice, ca uneori se merge pana la absurd”, a spus Ilie Sarbu.


Valeriu Tabara: Acuzatia din NYT i se pare grava si nefondata


Deputatul PDL de Timis, Valeriu Tabara, al carui nume este mentionat intr-un articol aparut in New York Times care sugereaza ca a favorizat compania americana Smithfield si ca aceasta ar putea fi in spatele focarului de gripa porcina din Mexic spune ca acuzatia i se pare grava si nefondata.

"Mi se pare (o acuzatie - n.r.) deosebit de grava si mai ales una fara suport"
, a declarat Valeriu Tabara, miercuri seara, la Realitatea TV.

Acesta a confirmat ca a stat de vorba cu ziaristii de la New York Times si spune ca a sesizat la ei o atitudine rau-voitoare la adresa firmei americane prezente in Romania. "Eu am stat de vorba cu ziaristii, au fost aici, pe mine m-a uluit cat de rau-voitori erau la adresa unei firme, chiar m-au surprins, o firma americana care, dupa pererea mea, a facut eforturi extraordinare sa preia, practic, un brand care a fost in Timisoara, in zona Timisului, Comtim-ul", a spus Tabara, potrivit NewsIn.

El a anuntat ca produsele de la Comtim, "care merg foarte bine", ar putea face posibil ca "Romania sa reiasa din nou cu carne de porc la export", in conditiile in care exporturile de carne de porc ale Romaniei sunt blocate inca de la aderarea la UE, in 2007, din cauza problemelor de securitate alimentara si in special din cauza pestei porcine cu care Romania s-a confruntat.

"Daca e asa cum am auzit azi comentariile, repet, parerea mea ca sunt niste jocuri, absolut nelalocul lor, si din nou se vine cu o lovitura data Romaniei, ca posibil exportator de carne de porc", a conchis Valeriu Tabara. "Eu ma asteptam aproape la o astfel de chestiune pentru ca, iata, trecuse un anumit moment, se ridicase momentul acesta de reintrare pe piata internationala si vine New York Times cu o astfel de lovitura", a insistat el.


Smithfield este prezenta in Romania din anul 2004


Smithfield a intrat pe piata romaneasca in martie 2004, in timpul guvernarii PSD, cand a achizitionat fostul combinat Comtim din Timisoara si s-a angajat sa investeasca peste 850 de milioane de dolari in 10 ani.

Potrivit NewsIn, in cursul lunii august 2007, autoritatile veterinare au confirmat existenta a trei focare de pesta porcina la fermele din Cenei, Igris 1si Igris 2, apartinand societatii Smithfield, si au decis sacrificarea a circa 53.000 de porci din aceste ferme.

O ancheta efectuata in acea perioada la fermele Smithfield de catre Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) arata ca focarele de pesta porcina au aparut in Timis deoarece in fermele unde s-a confirmat boala nu au fost respectate conditiile de biosecuritate, iar porcii nu au fost vaccinati corespunzator.

Potrivit fostului presedintelui ANSVSA, Radu Roatis, Smithfield nu avea dreptul la despagubiri pentru porcii sacrificati din cauza bolii. In urma controalelor efectuate de inspectorii veterinari s-a constatat ca doar 11 ferme din cele 25 detinute de compania Smithfield in Timis aveau autorizatie sanitar-veterinara de functionare. Si ministrul agriculturii din perioada descoperii focarelor de pesta, Decebal Traian Remes, a declarat ca Smithfield nu are dreptul la despagubiri.

Potrivit datelor furnizate de directorul Cancelariei Prefectului de Timis,Laviniu Bedrosian, la inceputul anului 2008, noua ferme din Timis ale companiei Smithfield, populate cu porci, dar si o fabrica de nutreturi, precum si una de procesare, ale ale aceleiasi companii, functionau fara a detine autorizatii integrate de mediu.

Prefectura Timis a transmis o nota de control privind verificarea acestora catre Agentia de Protectie a Mediului si a atentionat ca va fi atenta la modalitatile de obtinere a avizelor de autorizare.

Potrivit directorului Cancelariei Prefectului de Timis, mai multe ferme din judetul Timis apartinand companiei Smithfield, care erau populate, nu detineua autorizatii de mediu. “Dintre cele 44 de puncte de lucru ale companiei Smithfield din judetul Timis, noua ferme si o fabrica de nutreturi, precum si una de procesare tip Protan, nu detin autorizatii integrate de mediu. Vom fi atenti la modalitatile de obtinere a acestor avize”, a declara Laviniu Bedrosian.

Acesta a explicat ca fermele au avut autorizatie de mediu la fel ca toate unitatile vechi cu un termen de conformare. "Fostul Comtim, actual Smithfield, nu a negociat termene de conformare, asa ca data valabilitatii de mediu era pana la 31 octombrie 2007, moment in care s-a facut verificarea tuturor unitatilor, daca au realizat masurile de mediu. Atunci s-a constatat ca au realizat masurile impuse si au fost primite sa redepuna solicitare. Procedura de obtinere a autorizatiei intrgrate de mediu, dureaza 4-6 luni. In momentul actual, la cateva se mai asteapta o completare”, a declarat, miercuri, Gabriela Lambrino, directorul executiv al Agentiei Regionala de Protectie a Mediului Timis.

Smithfield Ferme face parte din Smithfield Foods, o companie americana cu sediul in Smithfield, Virginia, si se ocupa cu productia porcilor destinati sacrificarii. Smithfield Foods mai detine in Romania si Smithfield Procesare, care produce si comercializa produse din carne de porc.

Dupa ce s-a anuntat primirea Romaniei in Alianta Nord-Atlantica, presedintele Traian Basescu a nominalizat compania Smithfield ca fiind unul dintre cei mai mari investitori americani in Romania.

La momentul actual, Smithfield Ferme, una dintre companiile grupului Smithfield in Romania, are peste 1.000 de angajati. In ceea ce priveste efectivul de animale, Smithfield Ferme detine peste 350.000 de porci.