Regiunea Marii Negre a atins temperatura de fierbere: amestecul de ambitii imperiale si revansarde ale statului CSI Ucraina, dorinta de pastrare a controlului asupra zonei din partea Rusiei - prin Kiev, Chisinau sau Tiraspol -, conflictele inghetate doar la suprafata, ca si o politica ambigua desfasurata de la Bucuresti in ultimii 15 ani contribuie la amestecul unui cocktail exploziv. Georgia propune chiar o noua conferinta la Ialta, pentru conturarea unui acord istoric asupra acestei zone. In toate aceste probleme creionate sumar, Romania este pe deplin implicata si interesata sa contribuie la o rezolvare, ca membru al NATO si viitor stat UE. Insa un eventual aport al Bucurestiului pare sa nu fie dorit dinspre Rasarit, in timp ce Apusul european pare deranjat de axa Bucuresti-Londra-Washington aleasa de Romania. Securitatea regiunii este zguduita, iar Romania trebuie sa aibe o pozitie clara pentru promovarea stabilitatii.

Ziarul ZIUA si Asociatia de tineri jurnalisti Civic Media impreuna cu Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii au onoarea sa organizeze astazi o intalnire a studentilor din Bucuresti cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, unde vor fi dezbatute si aceste teme, printre altele. Dezbaterea geopolitica cu tema Noile Directii ale Politicii Externe Romanesti se va derula la amfiteatrul Facultatii de Sociologie, din strada Schitu Magureanu Nr 9, azi, 14 iunie, incepand cu orele 11.00 si va fi reflectata pe larg in paginile ziarului ZIUA. Fara a cuprinde intregul spectru al complexei problematici a spatiului rasaritean, prezentam succint, cateva din provocarile asupra Romaniei, in viziunea Grupului de analiza ZIUA - Asociatia Civic Media. (D.E.)

Romania, exclusa din procesul pentru Transnistria
Uniunea Europeana si-a afirmat dezacordul fata de o participare directa a Romaniei la rezolvarea conflictului transnistrean prin intermediul ambasadorului sau special in Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged. Acesta a afirmat la inceputul saptamanii trecute, dupa intalnirea cu ministrul afacerilor Externe Mihai Razvan Ungureanu, ca "Nu vad de ce, Romania ar trebui sa fie membru separat in formatul de negocieri, atat timp cat nici alte tari membre ale UE nu sunt". In opinia lui Jacobovits de Szeged "Este foarte important ca Romania sa participe la toate intalnirile de la nivelul Uniunii Europene, incepand cu sedintele Consiliului European si terminand cu cele ale partidelor europene, si sa isi faca astfel auzita vocea". Oficialul european a afirmat ca, desi Romania nu este inca membru plin cu drept de vot in organismele Uniunii Europene, are pozitia de observator activ si trebuie sa se foloseasca de aceasta pentru a-si exprima opinia in ce priveste problema transnistreana.

De asemenea, reprezentantul special al UE pentru Republica Moldova a apreciat ca sustine Planul ucrainean pentru Transnistria, chiar daca agenda de implementare a acestui plan nu pare a fi una realista.

Parlamentarii de la Chisinau au adoptat vinerea trecuta o serie de documente prin care au aprobat planul Iuscenko pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Parlamentul de la Chisinau a salutat initiativa ucraineana pentru rezolvarea conflictului din stanga Nistrului, considerand ca propunerea Kievului aduce o abordare noua - reglementare prin democratizare. Legislativul Republicii Moldova a votat in unanimitate o declaratie cu privire la initiativa Ucrainei de reglementare a conflictului transnistrean si a formulat doua apeluri pentru demilitarizarea si democratizarea zonei transnistrene. In documentele adoptate vineri, Chisinaul nu face nici o referire la o participare directa a Romaniei la reglementarea conflictului. In declaratiile sale ambigue, legislativul de la Chisinau precizeaza doar ca "solicita OSCE, UE, CE, SUA, Federatiei Ruse, Ucrainei si Romaniei asistenta pentru inlaturarea amenintarilor reprezentate de factorul militar al conflictului transnistrean pe calea demilitarizarii zonei prin eforturile conjugate ale comunitatii internationale".

Planul Iuscenko prezinta mai multe ambiguitati.

In primul rand stipuleaza ca Transnistria sa devina o republica cu drept de auto-determinare in anumite conditii, ceea ce contrazice contitutia Republicii Moldova. In al doilea rand, planul Iuscenko prevede organizarea de alegeri in Transnistria, ceea ce ar conferi legitimitatea actualei conduceri Smirnov. De asemenea, planul ucrainean prevede ca documentele de reglementare a conflictului sa fie semnate de "ambele parti", excluzand astfel responsabilitatea Rusiei si ridicand Tiraspolul la rang de partener egal cu Chisinaul. In al treilea rand, retragerea trupelor rusesti este omisa.

Neprietenii de la Chisinau

In ciuda declaratiilor sefului comunist de la Chisinau, Vladimir Voronin, de abandonare a frecusurilor istorice si politice cu Romania, Ministerul Educatiei din Republica Moldova a pregatit un manual de istorie pentru clasa a XII-a de liceu, care nu face altceva decat sa invenineze cat mai mult posibil relatiile Bucuresti-Chisinau. Manualul de "Istorie Contemporana" prezentat pe larg de ZIUA, este realizat de Institutul pentru Relatii Internationale din Moldova sub egida Ministerului Educatiei al Republicii Moldova si este semnat de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Ludmila Barbus, Alexandru Burian, Mihai Spranceana si Anton Dumbrava. Manualul amintit va fi folosit in scolile din Basarabia, in ciuda protestelor pe care le-a starnit.

Asa-zisul manual releva continuarea unei ofensive anti-romanesti de tip sovietic, care merge pana la mistificarea istoriei si defaimarea programatica a Romaniei. Introducerea unui astfel de manual de propaganda comunista si anti-romaneasca in scolile din Republica Moldova nu este de natura sa imbu-natateasca relatiile Bucuresti Chisinau.

Manualul in cauza sustine teza stalinista conform careia Romania a ocupat militar Basarabia in 1918, impotriva vointei basarabenilor. In ciuda faptului ca la deschiderea lucrarilor legislativului de la Chisinau, Sfatul Tarii din 1917, a fost intonat ca imn "Desteapta-te romane!" si a fost arborat tricolorul romanesc, autorii manualului sustin ca "liderii Sfatului negau apartenenta lor la ideea romanismului".

Transnistria este prezentata ca parte integranta a Moldovei istorice, in perioada interbelica aceasta regiune fiind apreciata ca pastratoare a "moldovenismului". Sub titlul "Miscarea de emancipare a populatiei din stanga Nistrului" se afirma ca "Procesul autodeterminarii nationale a moldovenilor din localitatile situate pe teritoriul de la est de Nistru, in contextul evoluarii evenimentelor revolutionare din anul 1917 a creat premisele necesare pentru intensificarea luptei pentru obtinerea autonomiei politice si teritoriale. Ecoul revolutiei din februarie si-a gasit ecoul pe plaiul moldav".

Venirea regimului sovietic in 1944 este prezentata ca o izbavire: "Au fost anulate numeroasele impozite stabilite de autoritatile romane si restantele la impozite in suma de 5 miliarde de lei. Peste 130.000 de gospodarii taranesti au fost scutite de impozite. A fost lichidat somajul. In urma schimbarilor care au avut loc, au sporit in medie de 2-3 salariul, veniturile reale ale muncitorilor si functionarilor".

Manualul citat descrie astfel intrarea trupelor romane in Basarabia in 1942 "la Chisinau, in primele zile ale ocupatiei oamenii erau ucisi pe strazi, femeile - violate, copii - injunghiati cu baionetele. Sute de cadavre erau aruncate spre sfasiere cainilor".

Anti-romanismul regimului Voronin a fost dovedit si in cursul recensamantului desfasurat in Republica Moldova in cursul anului trecut, ale carui rezultate au fost facute publice abia anul acesta. Rezultatele indica faptul ca doar 2% dintre locuitorii Basarabiei se considera a fi romani. Recensamantul, realizat in octombrie anul trecut, este primul din 1989 incoace. Potrivit datelor recenzate, Republica Moldova are acum, fara Transnistria, o populatie de 3,388 milioane de locuitori. Aceleasi date arata ca cei mai multi dintre ei, 76,1%, se declara moldoveni. Modul in care s-a desfasurat recensamantul la capitolul apartenenta etnica si limba vorbita a fost criticat, in urma cu o jumatate de an de catre reprezentantii Consiliului Europei. Seful grupului de observatori al Consiliului Europei care au monitorizat recensamantul, John Kelly, declarase atunci ca sapte din cele zece grupuri de observatori internationali au inregistrat un numar considerabil de cazuri in care recenzorii le-au recomandat repondentilor sa se declare moldoveni, si nu romani.


Pretentiile Ucrainei

Citeste si:

Kievul da semnale ca are pretentia sa preia in totalitate mostenirea sovietica: sa domine in aceeasi maniera Marea Neagra, sa oprime in continuare minoritatile nationale si sa duca o diplomatie a fortei.

Aleksandr Susko, reprezentantul Centrului pentru Pace si Politica Externa de la Kiev, un apropiat al ministrului ucrainean de Externe, Boris Tarasiuk, a prezentat de curand la Constanta un studiu care releva intentiile ucrainene in regiune. Studiul citat sustine ca "Regiunea Marii Negre trebuie sa fie definita ca un spatiu natural al intereselor ucrainene", in acelasi timp fiind subliniat faptul ca "Ucraina trebuie sa joace un rol semnificativ in organizarea unui nou sistem de ordine regionala". Colaborator apropiat al mai multor centre de studii internationale ale Guvernului de la Kiev, Aleksandr Susko apreciaza ca Ucraina trebuie sa-si pastreze controlul asupra rutelor de transport energetic dinspre Rusia si Asia centrala si sa se constituie in principal garant pentru Transnistria. Din punctul de vedere al lui Aleksandr Susko construirea canalului Bastroe nu reprezinta nici un pericol pentru mediul inconjurator, fiind vorba doar de o problema de comunicare intre Kiev si Bucuresti, apreciind ca reactia Romaniei a fost mult exagerata.

Kievul blocheaza practic orice posibilitate de negociere in problema delimitarii zonei economice exclusive si a platoului continental din Marea Neagra. Negocierile asupra acestei probleme au fost demarate intre Romania si URSS incepand din 1968, insa nu s-a ajuns la nici un rezultat. Reluarea negocierilor cu Kievul s-a dovedit a fi mult mai problematica. Ucraina a prezentat pretentii asupra platoului continental al Marii Negre care depasesc cu 200% cea mai avantajoasa propunere a Uniunii Sovietice. Drept urmare a blocarii negocierilor, Romania a inaintat o plangere la Tribunalul International de la Haga.

Proiectul Bastroe merge mai departe

In ceea ce priveste problema canalului Bastroe, Kievul a emis mai multe semnale care confirma decizia ferma de continuare a lucrarilor. Mai mult decat atat, vizita presedintelui Iuscenko in Turcia de saptamana trecuta a dovedit intentia Kievului de a atrage Ankara in aceasta poveste. Ucraina a propus Turciei cu acest prilej sa ia parte la construirea canalului Bastroe. Teza potrivit careia "partea ucraineana simte ca lipsesc proiecte strategice de amploare reala", teza sustinuta de Iuscenko, a fost dezvoltata de ministrul Transporturilor si Comunicatiilor, Evgheni Cervonenko. Potrivit spuselor sale, Turcia s-a aratat interesata de terminarea lucrarilor si folosirea canalului Dunare - Marea Neagra. Cervonenko a anuntat ca Ucraina a propus Turciei sa ia parte la constructia porturilor, infrastructuriii, cladirilor adiacente si a reconstructiei aeroportului Borispol din Kiev si a celui din Odessa, informeaza Agentia Rusia la Zi.

Distrugerea tinuturilor romanesti

In ciuda declaratiilor privind orientarea catre democratie si respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minoritatilor nationale, Kievul pregateste inca o lovitura impotriva romanilor din Ucraina. Surse ZIUA au aflat ca autoritatile de la Kiev pregatesc o reimpartire administrativa in cadrul "oblastiei Cernauti", populata majoritar de romani. Tinta precisa a acestui nou atac este tinutul Herta unde traieste o zdrobitoare majoritate romaneasca de 95%.

Autoritatile de la Kiev au considerat ca o regiune locuita compact de romani nu este conforma cu politica lor fata de minoritatile nationale si pregatesc o reimpartire a raionului Herta, care urmeaza sa fie dizolvat, practic, fiind impartit intre raioanele vecine: Storojinet si Noua Sulita. Astfel, folosind vechi metode bolsevice, administratorii de la Kiev intentioneaza sa transforme caracteristicile etnice ale unei regiuni rapite cu forta in 1940. Punerea in aplicare a Pactului Ribbentrop-Molotov a trecut dincolo de orice fel de intelegere: trupele sovietice au depasit granita stabilita, intrand in tinutul Herta, iar daca nu ar fi fost oprite si-ar fi continuat inaintarea conform dispozitiei sufletesti. La masa negocierilor sovieticii au motivat ocuparea tinutului Herta cu o harta pe care Molotov trasase linia de demarcatie cu un creion cu mina prea groasa, iar un tinut romanesc a intrat pe mana bolsevicilor.

Rusia nu abandoneaza

Rusia se opune initiativei ucrainene de solutionare a conflictului din Transnistria si a elaborat un plan separat prin care isi pastreaza influenta in aceasta regiune, relata cotidianul rus Kommersant preluat de Mediafax. Documentul, intitulat "Planul de actiune pentru pastrarea influentei Rusiei in Republica Moldova", a fost elaborat de Consiliul de Securitate al Rusiei, cu ajutorul unor experti militari si economici. Potrivit documentului, principalul obiectiv al Rusiei este de a limita tendintele pro-europene ale Republicii Moldova, care ar diminua influenta Rusiei si ar obliga aceasta tara sa isi retraga trupele din Transnistria. Pentru opri aceasta tendinta, Moscova intentioneaza sa sporeasca presiunile comerciale, economice, politice si umanitare asupra Chisinaului. De la 1 iunie, Rusia a interzis deja toate importurile de produse agricole din Republica Moldova. De asemenea, Moscova doreste sa isi pastreze trupele de mentinere a pacii in Transnistria si va cere Chisinaului sa accepte principiile de federalizare prevazute in Memorandumul Kozac.

Raspunsul dur al Moscovei la vectorul atlantic
Roman Konoplev, coordonatorul proiectului "Transnistria: politica nationala", a publicat un studiu asupra evolutiilor recente din regiunea Marii Negre, studiu transmis de Agentia Rusia la Zi.

Konoplev apreciaza ca "Simplul fapt ca Voronin s-a adresat unei autoritati a NATO spune mult. Aparandu-si ferm pozitia privind necesitatea inghitirii Transnistriei, conducerea Moldovei si-a pierdut tot interesul pentru structurile create in ultimii zece ani pentru mentinerea dialogului in problema transnistreana cu participarea reprezentantilor tiraspoleni. De-facto, Voronin a trecut acum la niste reguli de joc absolut noi - ignorand complet fostele scheme, comitete si comisii".

De asemenea, Konoplev apreciaza ca "Vectorul atlantic al Moldovei nu este insa sustinut de un nivel corespunzator al relatiilor cu UE, la usa careia bat si asa prea multi doritori sa guste din satiosul tort european. Iar dependenta economica a Moldovei de pietele rusesti e ca in bancul cu moldoveanul care, incercand sa doboare un trunchi de copac, a cazut si s-a lovit puternic la cap, invinuindu-l de necazul sau pe rusul Ivan, pentru ca acesta l-a prevenit dinainte sa fie atent. Prin urmare, toate aluziile si aprobarile venite din partea functionarilor europeni si nord-atlantici in traditionalul stil anti-rusesc presupun nimic altceva decat pregatirea terenului legal pentru ocuparea Transnistriei de catre fortele Republicii Moldova cu sprijinul unui contingent militar al NATO. Este absolut clar ca planul conflictual sustinut de Moldova, Ucraina si UE nu va fi acceptat de Transnistria si de Rusia".

Studiul citat sustine necesitatea unei reactii dure a Moscovei: "Cea mai mica concesie in chestiunea transnistreana va costa Rusia reputatia de "slab jucator international". Transnistria a devenit interesanta azi pentru multe forte politice din interiorul Rusiei, iar orice greseala de calcul si slabiciune din partea autoritatilor vor fi, fara indoiala, exploatate de elementele distructive. Pozitia Moscovei trebuie exprimata dur si limpede, pentru ca problema transnistreana constituie, pentru fiecare rus, o chestiune legata de pastrarea suveranitatii propriului stat care are dreptul la opinie in orice problema, la egalitate cu Kievul, Bucurestiul sau Bruxellesul. Apararea unui asemenea punct de vedere va intari imaginea Rusiei de stat pentru care soarta a mii de concentateni de dincolo de granitele tarii nu constituie doar vorbe in vant".