'Planul B', alternativa la Constitutia UE

Dublul vot negativ francez si cel olandez la referendumurile privind Constitutia europeana ar putea schimba modul in care conducatorii europeni vor aborda viitoarele tratate, insa ele nu au declansat acel "tsunami politic" prezis in repetate rinduri. Mai mult, nici lipsa unei Constitutii europene nu va avea consecinte grave, apreciaza profesorul de economie Richard Baldwin, de la Institutul de Inalte Studii Internationale din Geneva, intr-un amplu articol publicat de ziarul elvetian "Le Temps".

Richard Baldwin creioneaza un "Plan B" pe care-l considera foarte simplu. Intr-o prima faza, arata el, se va asigura controlul politic al daunelor. Totusi, chiar daca se va reitera faptul ca francezii si olandezii nu au spus "nu" Uniunii Europene, reactiile nationale vor fi niste teste psihologice pentru toti.
Intr-o faza secunda, procesul de ratificare ar trebui intrerupt. In plan politic, continuarea procesului nu ar oferi decit putine avantaje si multe inconveniente. Ar fi un supliciu pentru liderii marilor partide si o consolidare a extremei-stingi si a extremei-drepte europene. Pentru a evita acest lucru, liderii UE vor intrerupe procesul la summitul european din 16-17 iunie. Pentru asta vor avea o explicatie perfecta: intr-o democratie, unanimitatea inseamna ca votul negativ al oricui implica un "nu" pentru toata lumea.

Salvarea elementelor importante din Constitutie

In faza a treia, liderii UE vor utiliza numeroase elemente pozitive ale Tratatului constitutional. Trebuie observat ca, de fapt, articolele Constitutiei europene se reduc la trei grupuri:

1) non-modificarile, ce codifica practicile existente (spre exemplu, suprematia legii europene) sau reiau articole din tratate anterioare;

2) non-legile - numeroase innoiri nu sint modificari juridice, ci mai degraba unele politice si administrative, care nu cer schimbarea tratatului. De exemplu: rolul consultativ sporit al parlamentelor nationale, crearea unui post de presedinte al Consiliului European, modificarile presedintiei prin rotatie, numirea unui superministru de politica externa, posibilitatea unor initiative populare;

3) schimbarile juridice majore: noile reguli de vot si Carta sociala europeana.

In a patra faza, liderii UE nu vor aplica decit una din schimbarile juridice majore - regulile de vot - si o vor face in cazul tratatelor de aderare a Bulgariei si Romaniei in 2007 sau 2008. Regulile de vot sint esentiale si va fi usor sa se verifice acest lucru dupa crize care vor caracteriza UE in 2005 si 2006, in momentul luarii unor decizii.

Fiecare extindere necesita un tratat si aceasta modifica de fiecare data regulile de vot, de obicei in mod mecanic, insa, pina in 2006, toti membrii UE vor considera reforma regulilor de vot ale Uniunii ca fiind un imperativ. Din aceasta cauza va fi fireasca includerea modificarilor regulilor de vot in tratatele de aderare din 2007.

Europa sociala, aminata

Cealalta schimbare juridica majora - Carta sociala - este optionala, neexistind nici un argument consensual in favoarea sa. Stinga ar putea spune ca extinderea le face si mai necesare, dar dreapta afirma contrariul, din acelasi motiv. Ironia sortii face ca singurul lucru important realizat de voturile negative sa fie acela ca ele au redus la zero orice sansa de a construi o Uniune Europeana orientata catre problemele sociale.

Tratatul constitutional nu realiza o Europa sociala, dar continea in esenta lui germenii acestei transformari. Desfiintarea pilonilor, combinata cu adoptarea Cartei sociale, introducea o mare incertitudine in legislatia europeana. Nu se stie cum ar fi fost solutionate contradictiile dintre Carta si legile nationale, dar este foarte posibil ca instinctele federaliste ale Curtii de Justitie si ale Comisiei sa fi dus cu timpul la o crestere a controlului UE asupra politicilor tarilor membre in domeniul fortei de munca si in cel al ajutorului social. Or, data fiind atitudinea pozitiva a noilor membri fata de dezvoltarea pietei, nu exista, asadar, nici o sansa ca aceasta inaintare spre Europa sociala sa isi faca aparitia in urmatorii ani.

Londra ingheata ratificarea

De altfel, ministrul britanic de externe, Jack Straw, a anuntat ieri, intr-o declaratie facuta in Camera Comunelor, "inghetarea" planurilor de organizare a unui referendum privind Constitutia europeana si aminarea lor pe o perioada inca nedefinita, ca urmare a faptului ca Franta si Olanda au respins adoptarea tratatului. Aceasta pozitie a fost mentinuta in pofida apelurilor de continuare a ratificarii Constitutiei europene lansate de presedintele francez Jacques Chirac si de cancelarul german Gerhard Schroeder, care s-au intilnit simbata trecuta la Berlin. Atitudinea opozitiei britanice fata de tratat a fost insa mult mai putin nuantata, detinatorul "portofoliului externelor" din cabinetul-fantoma al conservatorilor, Liam Fox, afirmind: "Nu mai practic de mult timp medicina, dar pot sa recunosc un cadavru atunci cind il vad".

Presa britanica declara oficial "decesul" Constitutiei. Cotidianele britanice estimau ieri ca proiectul Constitutiei europene poate fi considerat de-acum incolo "mort", in ciuda apelurilor facute de Paris si Berlin. "Guvernul britanic ar trebui sa transmita politicos Parisului si Berlinului ca muzica s-a oprit", scrie cotidianul de dreapta "Times". In opinia ziarului, Jack Straw ar trebui sa spuna clar, in timpul reuniunii UE: "Cadavrul Constitutiei nu poate fi reanimat printr-o respiratie gura la gura frantuzeasca, iar ca UE trebuie sa functioneze intr-o maniera foarte diferita incepind de acum".

Pentru ziarul de centru-stinga "The Guardian", "faptul ca tratatul constitutional este mort este din ce in ce mai evident in toata Europa, chiar daca acest lucru nu este deocamdata recunoscut public".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe