Dintre toti cei care au votat, 59,6% au votat "da". In total, 22 dintre cele 26 de cantoane elvetiene s-au pronuntat pentru colaborarea cu Bruxelles-ul, care a permis unui numar de 200.000 de europeni sa lucreze in Elvetia, incepand din 2002. "Nu" a primit 40,4% din voturi, fiind predominant in patru cantoane.

Rezultatul a creat surpriza printre obsevatori, care nu excludeau ca actuala criza economica sa accentueze tentatia protectionista, in fata riscului somajului.

Scrutinul era urmarit indeaproape de Berna si Bruxelles, pentru ca un "nu" ar fi anulat rezultatele mai multor ani de cooperare economica.

Libera circulatie, in vigoare din 2002, este asociata cu alte sase acorduri, Bilateralele I, care faciliteaza schimburile comerciale intre cei doi parteneri. In cazul in care libera circulatie ar fi fost respinsa, toate aceste acorduri ar fi fost automat anulate, in virtutea "clauzei-ghilotina". Bruxelles-ul anuntase si ca recenta aderare a Elvetiei la Spatiul Schengen va fi anulata in caz de respingere a liberei circulatii.

Astfel, esecul referendumului ar fi trimis Elvetia inapoi la statutul sau de tara mica independenta si ar fi izolat-o de vecinii sai europeni, de care depinde totusi economic. Asa ca sentimentul de usurare era vizibil duminica printre partizanii prelungirii si extinderii acordului, adica majoritatea partidelor elvetiene si mediile economice.

"A castigat limbajul ratiunii", a comentat presedintele Partidului Socialist Christian Levrat, salutand "maturitatea politica elvetiana".

Rezultatul referendumului constituie insa o lovitura dura pentru dreapta populista, care a militat activ impotriva acordurilor cu Bruxelles-ul. Deputatul Dominique Baettig de la Uniunea Democratica de Centru (UDC) a apreciat ca "dintre doua rele, alegatorii l-au ales pe cel mai mic, adica fuga inainte". "Europa nu este foarte atragatoare. Ea a reusit sa sperie (...) oamenii, pentru ca acestia sa aleaga ceea ce considera ca este in interesul lor pe termen scurt", a spus el.

Intrebarea la care elvetienii au fost chemati sa raspunda prin referendumul de duminica este urmatoarea: "Acceptati decizia federala din 13 iunie 2008 referitoare la aprobarea prelungirii acordului dintre Elvetia si Comunitatea Europeana si statele ei membre in legatura cu libera circulatie a persoanelor, precum si aprobarea si punerea in aplicare a protocolului vizand extinderea acordului asupra liberei circulatii la Bulgaria si Romania?".

Daca pana in prezent, cooperarea economica cu UE a fost intotdeauna sustinuta de populatie, criza economica ar fi putut schimba situatia de aceasta data, din cauza fricii de somaj. Argumentul a fost exploatat intens de dreapta populista, principala forta de opozitie a acordurilor cu Bruxelles-ul. UDC, formatiune xenofoba, nu a ezitat de altfel, in timpul campaniei, sa foloseasca imaginea unor corbi agresivi care ciugulesc din harta Elvetiei, pentru a ilustra amenintarea unui val de romani si bulgari care le vor lua locurile de munca elvetienilor.

In replica, Guvernul a intervenit de mai multe ori pentru a sublinia importanta economica a primului parteneriat intre Elvetia si UE, spre care exporta doua treimi din ceea ce produce si gratie careia au fost create 250.000 de locuri de munca in tara, incepand din 2004.

Un rezultat negativ la referendumul din 8 februarie privind extinderea dreptului de libera circulatie in Elvetia pentru romani si bulgari ar fi "pur si simplu o catastrofa", declara recent intr-un interviu pentru Neue Zürcher Zeitung ministrul ceh de externe Karel Schwarzenberg, a carui tara detine presedintia UE.

Ministrul ceh atragea atentia ca elvetienii nu trebuie sa priveasca Romania si Bulgaria altfel decat pe celelalte 25 de state membre UE. "Exista o singura Uniune Europeana a celor 27 de state membre. UE este o comunitate solidara, din care nu pot fi alese doar anumite state membre (cu care sa fie incheiate acorduri bilaterale - n.r.)", a spus Schwarzenberg. Intrebat daca si-ar putea imagina reguli speciale pentru muncitorii romani, Schwarzenberg a replicat: "Ce inseamna asta? Ori sunt cetateni ai unui stat UE, ori nu sunt!".

Potrivit MAE, in Elvetia se afla in jur de 4.000 de romani, reprezentand mai putin de 0,4% din totalul cetatenilor UE care locuiesc in aceasta tara, iar majoritatea lor sunt oameni cu inalta calificare profesionala.