Romania si Ucraina vor afla astazi deznodamantul unui diferend care dateaza de pe vremea URSS, din 1967, si care si-a pus amprenta atat asupra relatiilor bilaterale cu Kievul, dar si asupra explorarilor si exploatarilor resurselor energetice din Marea Neagra.

Romania se judeca cu Ucraina din 2004 la Haga, pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra si stabilirea zonei economice exclusive. Practic, Curtea trebuie sa decida cum sa imparta echitabil intre doua tari o zona de 12.000 de kilometri patrati, care are valoroase zacaminte de petrol si gaz si asupra careia cele doua parti au pretentii concurente.

Partea ucraineana cere, de altfel, o suprafata de platou continental si zona economica exclusiva de doua ori mai mare decat cea ceruta de fosta URSS in negocierile cu Romania din perioada 1967-1987, informeaza NewsIn.

Hotararea Curtii Internationale de Justitie in cazul Romaniei contra Ucrainei, care este, de altfel, decizia cu numarul 100 de la infiintarea CIJ, se comunica in sedinta publica si solemna, in prezenta tuturor judecatorilor care au luat parte la deliberarea si adoptarea deciziei, a reprezentantilor partilor (agenti, co-agenti, consilieri, avocati), a corpului diplomatic acreditat la Haga si a presei. Sedinta incepe la ora 11.00, ora Romaniei. Hotararea CIJ este citita de catre presedintele instantei, iar ceremonia poate dura si doua ore intrucat CIJ isi argumenteaza fiecare punct al deciziei. Dupa citire, originalele hotararii semnate de presedinte si grefier si avand sigiliul CIJ se transmit agentilor. Secretarul General ONU este informat direct cu privire la hotarare.

Concret, hotararea Curtii va stabili o linie de delimitare definita prin coordonate geografice, in functie de care se va sti ce suprafata de platou continental si zona economica exclusiva apartine Romaniei si respectiv ce suprafata de platou continental si zona economica exclusiva apartine Ucrainei.

Bogdan Aurescu, cel care a reprezentat interesele Romaniei la Haga, explica, intr-un interviu pentru NewsIn, ca Romania nu si-a propus sa castige in detrimentul Ucrainei, ci pur si simplu sa obtina cat mai mult dintr-o zona asupra careia crede ca are drepturi.

La randul sau, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei spera la o hotarare favorabila din partea Curtii Internationale de Justitie de la Haga cu privire la delimitarea platoului continental de la Marea Neagra, dupa cum a declarat luni purtatorul de cuvant al MAE de la Kiev,Vasili Kirilici. Potrivit declaratiilor acestuia, citate de RADOR, dovezile Ucrainei sunt obiective si argumentate. "Toate dovezile partii ucrainene sunt destul de puternice, obiective si argumentate. Sunt adunate in volume care depasesc mai multe mii de pagini si sunt pline de argumente care dau raspunsuri la intrebari in aceasta problema", a declarat Kirilici.

William Worster, in prezent profesor de drept international la Universitatea din Haga, fost consilier juridic la Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie (TPI), a detaliat pentru NewsIn cum va arata linia de demarcatie si decizia CIJ. "Este dificil sa spun care dintre parti are un caz mai solid, mai ales in astfel de situatii, cand vine vorba de granite sau delimitari maritime. Foarte rar se intampla ca cineva sa castige tot ce si-a propus. De obicei se intampla sa castigi mici parti. Romania castiga intr-o privinta, Ucraina in cealalta, iar linia de delimitare se va undui in functie de particica castigata de fiecare tara. Bineinteles, acest lucru nu este satisfacator la sfarsitul procesului, pentru ca atunci fiecare vrea sa spuna 'Am castigat tot!'. In procesul de fata nu se judeca insa un caz de crima, unde cineva este vinovat sau nevinovat si unde pedeapsa este cu siguranta inchisoarea", a explicat fostul avocat.

Expertul a subliniat ca punctele deliberate de Curte pot fi gasite cu usurinta prin GPS si ca Ucraina nu ar avea motive sa ceara o clarificare ulterioara, dar Romania trebuie sa fie atenta la un lucru: "Dupa ce se va face publica decizia, Romania trebuie sa se asigure ca aceasta este aplicata intocmai si ca Ucraina respecta delimitarea, dar nu se pune problema ca in ziua deciziei Romania sa aclame castigul si apoi de a doua zi sa inceapa pomparea petrolului si a gazului. Va fi mai putin palpitant. Decizia trebuie implementata si apoi trebuie gasite solutii pentru exploatarea acelor zacaminte", a avertizat Worster.

"Curtea nu va da niciodata satisfactie cerintelor niciuneia dintre parti. Va fi o decizie de compromis", a explicat, la randul sau, Volodimir Vasilenko, reprezentantul Ucrainei la CIJ, citat luni de Reuters. "Insa ambele parti vor avea avantaje prin aceasta decizie, pentru ca ea va crea conditiile favorabile pentru ca ambele parti sa invite investitorii sa dezvolte proiecte in zona", a adaugat Vasilenko.

Miza procesului este in primul rand una economica, iar castigul se cuantifica in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si zece milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a Romaniei pentru 18 ani. De altfel, dupa aflarea deciziei Curtii de la Haga, companiile care au perimetre concesionate in Marea Neagra pot relua activitatile de explorare si exploatare, iar perimetrele neconcesionate vor fi scoase la licitatie pentru firme romanesti si straine.

In zona aflata in disputa exista doua perimetre de exploatare, Istria si Muridava. Istria are mai multe zacaminte: Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe si Pescarusul, descoperit in 1999. Exploatarile acestora au fost operate de Petrom, dar au fost blocate pana la finalul procesului de la Haga. In ceea ce priveste Muridava Est si Vest, structura se afla 90% in zona de disputa, iar de decizia CIJ depinde cat din aceasta structura ramane Romaniei, si cat revine Ucrainei.

Este, de asemenea, posibil ca Romania si Ucraina sa aiba o atitudine constructiva dupa aflarea deciziei si sa colaboreze pentru exploatarea comuna a hidrocarburilor din Marea Neagra. In eventualitatea in care vor exista zacaminte care se vor situa de-o parte si de alta a liniei de delimitare, adica daca exista o continuitate, ar putea fi demarat un program de exploatare in comun a zacamantului, in interesul ambelor parti.

Trecand dincolo de nivelul economic, diferendul are si o miza politica, pentru ca elimina o problema complexa din relatia cu Ucraina si pentru ca poate avea un efect pozitiv si asupra altor probleme care treneaza pe agenda bilaterala. "Efectul acestei decizii asupra relatiei bilaterale cu Ucraina va fi unul pozitiv, care va duce la eliminarea unei probleme ce nu a putut fi rezolvata pana in prezent si se afla pe agenda bilaterala de foarte multa vreme. In al doilea rand va duce, speram noi, la contaminarea pozitiva si a altor pobleme care se gasesc pe agenda bilaterala. In al treilea rand, speram ca solutionarea acestui proces va da un semnal pozitiv si pe plan regional, cu privire la modul in care doua state vecine reusesc sa isi solutioneze diferendele", a spus Bogdan Aurescu in ziua in care CIJ anunta ca a ajuns la finalul deliberarilor si ca a fost luata o decizie.

Negocierile privind delimitarea platoului continental au fost incepute cu fosta URSS si au avut loc in perioada 1967-1987, fiind desfasurate zece runde de negocieri, care nu au dus la un rezultat reciproc acceptabil. Cu Ucraina, Romania a inceput negocierile in 1997, in contextul negocierii Tratatului politic de baza si au continuat si dupa finalizarea acestuia, in perioada 1998-2004. Intre 1998 si 2004 s-au desfasurat 34 de runde de negocieri. Ritmul negocierilor a crescut foarte mult incepand din 2001, dupa acest moment avand loc 16 runde la nivelul plenului delegatiilor dintr-un total de 24 la care se adauga zece runde la nivel de experti.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.