La 4 ianuarie, in Iowa, senatorul de Illinois surprindea castigand primul scrutin din alegerile primare democrate. "Transmitem un puternic mesaj de schimbare Americii", a spus el atunci, conform NewsIn.

Zece luni mai tarziu, tanarul senator, care a sosit la Washington de abia in 2005, si-a continuat ascensiunea supersonica si a reusit sa deschida usile Biroului Oval, "zdrobindu-l" in trecere pe rivalul sau, John McCain, in varsta de 72 de ani.

Cuvintele "speranta" si "schimbare", laitmotivul campaniei lui Obama, au prins in fata milioanelor de alegatori victime ale furtunii financiare. Numerosi americani doreau sa vada in acest barbat - fiul unui kenyan si al unei americance din Kansas - un salvator, urmasul lui Abraham Lincoln sau al lui Franklin Roosevelt, care au stiut sa uneasca o America in criza.

Obama a depasit sperantele, visul de egalitate intre rase al lui Martin Luther King si al miscarii afroamericane a drepturilor civice din anii '60 cucerind aproape jumatate dintre alegatorii albi. Cu 52,8% din voturi, fata de 45,7% pentru rivalul sau, el a obtinut cel mai bun scor primit de un candidat democrat de la Lyndon Johnson, in 1964.

Victoria sa istorica a fost aclamata in Time Square, in inima New York-ului, la Washington in fata Casei Albe si mai ales in Grant Park din Chicago, unde presedintele ales a sustinut un discurs in fata a 65.000 de oameni.

"A durat mult. Dar in aceasta seara, gratie lucrurile pe care le-am faptuit astazi si in cursul acestor alegeri, in acest moment istoric, schimbarea a venit in America", le-a spus el americanilor de toate originile, care tipau de bucurie sau plangeau de emotie, care nu si-ar fi imaginat niciodata o persoana de culoare la Casa Alba.

Citeste si:

Obama isi datoreaza partial victoria mobilizarii inedite a minoritatilor: neagra, dar si hispanica, intr-o tara in care ultimele legi discriminatorii au fost abolite de abia in anii '60.

Insa inainte de a se ajunge aici, el a fost nevoit sa lupte din greu, luni de zile, impotriva fostei prime doamne Hillary Clinton, care nu si-a admis infrangerea decat in iunie. Din acel moment, democratii s-au unit impotriva opozantului republican.

Afectat grav de cei opt ani de administratie Bush, cel mai nepopular presedinte din istoria SUA, si in conditiile crizei economice, rivalul sau republican John McCain a incercat totul pentru a opri valul Obama.
Senatorul de Arizona a surprins, alegand-o pe Sarah Palin, in virsta de 44 de ani, candidata la vicepresedintia republicana. Guvernatoarea de Alaska, care s-a comparat cu un "pitbull cu ruj pe buze" a reusit sa mobilizeze baza republicana, amenintand in acelasi timp popularitatea lui Obama. Insa "efectul Palin" s-a estompat repede.

La 20 ianuarie 2009, cand va sosi la Casa Alba, al 44-lea presedinte al Statelor Unite va mosteni cea mai grava criza economica din anii '30 incoace. La putin timp de la alegeri, tara a fost oficial declarata a fi in recesiune. Mai mult de 500.000 de persoane si-au pierdut locul de munca in noiembrie.

Barack Obama, care va beneficia de o majoritate democrata, consolidata in urma alegerilor din 4 noiembrie, vrea "imediat" un nou plan de relansare economica, dar el ar putea costa pina la 1.000 de miliarde de dolari.

In afara de razboaiele din Irak si Afganistan, el va trebui sa faca fata unui Pakistan instabil, unui Iran amenintator si unei Rusii revogorate. In Irak, unde americanii sunt prezenti din 2003, noul presedinte intentioneaza sa inceapa o retragere a trupelor.

In razboiul impotriva terorismului, Obama s-a declarat dispus sa foloseasca intreaga putere a tarii sale pentru a elimina amenintarea si, in aceasta misiune, va beneficia de experienta vicepresedintelui Joe Biden, care a petrecut 35 de ani in Senat. Intr-o dorinta de unitate, el a ales-o pe Hillary Clinton secretat de stat.