Lazar Comanescu, un diplomat calculat si experimentat, a fost opusul predecesorului sau in fruntea MAE, Adrian Cioroianu, renumit pentru gafele sale, si a reusit sa conduca in 2008 politica externa a Romaniei dupa un principiu solid – "ein Mann, ein Wort" - si la propriu, si la figurat.
In prima conferinta de presa de la preluarea mandatului, in mai, Comanescu a spus ca le va cere tuturor angajatilor ministerului sa se ghideze dupa deviza germana "Ein Mann, ein Wort" (un om, un cuvant), folosita pentru a desemna o persoana pe care te poti baza si care isi respecta cuvantul dat, comenteaza NewsIn.

Pe de alta parte, deviza i se potriveste lui Comanescu si in intelesul propriu, pentru ca a fost intr-adevar un om al cuvintelor putine, ferindu-se sa dea declaratii presei. Astfel, din aprilie 2008, dupa ce Comanescu si-a preluat mandatul, presa a fost tinuta la distanta de Ministerul de Externe, fiind rareori chemata la conferinte de presa. Mai mult, spre deosebire de predecesorul Adrian Cioroianu, Comanescu a preferat sa isi efectueze vizitele de lucru fara a fi insotit de jurnalisti. Au facut exceptie numai vizitele in Ucraina si Republica Moldova. Pana la prima sa conferinta de presa, Comanescu a lasat sa se scurga o luna de la preluarea oficiala a mandatului, ferindu-se de ochii ziaristilor si punandu-se la punct cu dosarele importante preluate de la Cioroianu.

Drumul de la scandal la tacere

Mandatul lui Adrian Cioroianu s-a incheiat brusc, chiar la cateva zile dupa ce summitul NATO a luat sfarsit. Al doilea ministru de externe din Guvernul Tariceanu a demisionat la 11 aprilie, dupa ce romanul Daniel Claudiu Crulic, in varsta de 33 de ani, a murit intr-un spital din Cracovia, unde ajunsese din arest intr-o stare de extrema epuizare cauzata de infometare. Autoritatile romane consulare de la Varsovia au fost invinovatite ca nu au acordat la timp si cum se cuvine asistenta unui cetatean roman aflat intr-o situatie extrema. Crulic, care sustinea ca este nevinovat de un furt pentru care fusese acuzat, incepuse ca forma de protest o greva a foamei la care nu a vrut sa renunte.

Cazul, relatat mai intai cu indignare de presa poloneza, la aproape doua luni si jumatate de la decesul detinutului, a fost preluat de presa din Romania la 4 aprilie si s-a transformat treptat intr-un adevarat rechizitoriu la adresa serviciilor consulare ale Ministerului de Externe.

Ministrul Adrian Cioroianu, aflat de un an in fruntea diplomatiei romane, s-a facut remarcat de mai multe ori prin declaratii sau gesturi nepotrivite, catalogate drept "gafe" de presa romana, ceea ce i-a afectat credibilitatea. Nu de putine ori a trebuit sa lucreze sub imperativul lui "a demisiona".

Cioroianu nu trecuse cu bine nici examenul summitului NATO, cel mai important eveniment de politica externa al anului. El a fost criticat pentru faptul ca la 1 aprilie nu a fost prezent pe aeroportul Otopeni pentru a-l intampina pe presedintele american George W. Bush, acesta fiind asteptat in schimb de Teodor Melescanu. Cioroianu nu a luat parte nici la intampinarea de pe Kogalniceanu, la 2 aprilie, cand presedintele SUA s-a deplasat pentru o intalnire bilaterala cu Traian Basescu. Absenta lui Cioroianu de la Constanta a dat nastere unor speculatii potrivit carora secretarul Departamentului de Stat, Condoleezza Rice, ar fi refuzat sa-l intalneasca pe ministrul de externe roman, dupa o serie de contacte nereusite intre cei doi.

Concluzia din mass-media a fost una singura: Cioroianu a fost tinut ascuns, in mod deliberat, pe timpul summitului pentru a nu gafa in fata oficialilor din intreaga lume. Acest fapt ar fi fost confirmat de catre vicepresedintele PNL Norica Nicolai. "Este mai bine pentru noi toti ca domnul Cioroianu sa ramana ascuns pe perioada summitului", ar fi declarat liderul PNL, insa ulterior ea a retractat.

Numirea lui Lazar Comanescu in fruntea diplomatiei romane a fost rezultatul unui consens rapid intre presedinte si premierul Calin Popescu-Tariceanu, dupa ce, pentru numirea lui Cioroianu in fruntea diplomatiei, in urma cu un an, fusese pusa in scena o adevarata saga politico-juridica. Comanescu era diplomatul "de cursa lunga", care a fost mai bine de zece ani la conducerea reprezentantei Romaniei pe langa UE si care era foarte bine privit la Bruxelles. A fost propus la 14 aprilie pentru functia de ministru, iar la 15 aprilie era deja investit in functie. "Politica externa este a Romaniei si cred ca in materie de politica externa exista un consens national", a spus ministrul chiar dupa validarea sa.

Lazar Comanescu a avut doua prioritati majore in calitate de ministru de externe: el a pus accentul pe reforma consulara – mai ales ca predecesorul sau demisionase in urma unui scandal consular - si pe promovarea diplomatiei economice.

Unii au vazut in el un "dinozaur" al diplomatiei romane. Ministrul in varsta de 59 de ani, nascut la Horezu, in judetul Valcea, a intrat in Ministerul de Externe in 1972, unde pana in 1982 a lucrat la Departamentul Organizatii Economice Internationale. Apoi, timp de opt ani, din 1982 pana in 1990, a preferat catedra de relatii economice internationale de la Academia de Studii Economice din Bucuresti. Lazar Comanescu, expert in relatiile cu Uniunea Europeana, s-a aflat apoi fara intrerupere la Bruxelles din 1998 pana in 2000. Mai intai, intre 1998 si 2001 a fost seful Misiunii Romaniei pe langa NATO si UE, iar din 2001 pana in 2007 a fost ambasador extraordinar si plenipotentiar, sef al Misiunii Romaniei pe langa Uniunea Europeana. Dupa aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007, Comanescu a devenit reprezentant permanent al Romaniei pe langa Uniunea Europeana.

Reforma consulara si reorganizare MAE de 6,5 milioane de euro

Dupa mai mult de o luna de la investirea sa in functie, la 22 mai Lazar Comanescu a iesit in "luminile rampei", la prima sa conferinta de presa dupa preluarea mandatului. A spus ca a avut nevoie de acest ragaz ca sa se puna la punct pentru a putea da ziaristilor raspunsuri de substanta.

In timpul mandatului lui Comanescu s-au deschis cinci noi consulate generale la Bilbao (Spania), Bologna, Cosenza, Trieste (Italia) si Cracovia (Polonia), doua noi consulate la Ciudad Real si Zaragoza (Spania), precum si un viceconsulat la Almeria (Spania). In plus, activitatea consulara s-a extins prin utilizarea tot mai intensa a institutiei consulatului itinerant, pentru a acoperi necesitatile unor comunitati romanesti semnificative din orase unde Romania nu dispune de reprezentante diplomatice.

In vara anului 2008 au fost create 108 noi posturi pe schema serviciului consular, din care 63 reprezinta posturi aferente consulatelor nou infiintate sau care urmeaza a fi deschise pana la sfarsitul acestui an. Guvernul a alocat 6,5 milioane pentru reforma consulara si pentru reorganizarea MAE.

Un alt punct esential al reformei MAE priveste angajarea in serviciul consular a unor persoane calificate din comunitatile romanesti din strainatate. De asemenea, au fost demarate procedurile privind modernizarea legislatiei in vigoare pentru a face posibila utilizarea postei si a serviciilor de curierat si de comunicare prin internet in rezolvarea in timp real a chestiunilor curente.

MAE a infiintat si un call center, apelabil din intreaga lume, la tarife minime, pentru asistenta consulara de urgenta. Pentru implementarea acestui serviciu au fost initiate proiecte-pilot in Spania si Italia si urmeaza a fi implementate noi sisteme informatice pentru prelucrarea operativa a bazelor de date.

O diplomatie care priveste spre economie

In 2008, Reuniunea Anuala a Diplomatiei - marcata de pregatirea de economist a lui Lazar Comanescu - s-a desfasurat sub sloganul O economie in expansiune, o diplomatie dinamica. "Cea mai eficienta 'arma' impotriva crizelor si insecuritatii o reprezinta economia", a spus ministrul in fata diplomatilor romani reuniti la Bucuresti.

Ministrul de externe a atras atentia ca isi doreste sa vada mai multe evaluari si analize legate de posibilitatile prezentei economice strategice a Romaniei in tarile in care ambasadorii romani isi desfasoara activitatea.

Situatii de criza

Mandatul lui Comanescu nu a fost lipsit de cateva situatii tensionate, insa in orice caz au fost mai putine decat in anul 2007, marcat de criza cu Italia, de razboiul declaratiilor cu Moldova si de lipsa unor ambasadori in state-cheie.

Cea mai mare provocare pentru MAE in 2008 a fost, fara indoiala, organizarea summitului NATO, inedit prin amploarea sa. Dincolo de micile disfunctionalitati, parerea generala este ca a fost o reusita pentru Romania.

O situatie de criza pentru MAE in 2008 a fost evacuarea romanilor din Georgia, dupa inceperea conflictului cu Rusia. Situatia nu era noua, pentru ca MAE a mai organizat evacuarea unor romani din zone de conflict: Gaza in 2007, Liban in 2006. La 12 august 2008, MAE roman a decis evacuarea romanilor din Georgia la Erevan, in Armenia, unde au fost cazati la un hotel. Ei au fost transportati, la sfarsitul conflictului, in siguranta, inapoi in Georgia.

Etapa finala in procesul Romaniei contra Ucrainei de la Haga

Anul 2008 a insemnat pentru Romania apropierea de un verdict in cadrul procesului cotra Ucrainei. In septembrie 2008 s-a desfasurat la Haga etapa orala a procesului de la Curtea Internationala de Justitie careia Romania i s-a adresat in 2004 in legatura cu diferendul pe care il are cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra. Echipa Romaniei a fost condusa de Bogdan Aurescu, iar prestatia sa a fost apreciata ca fiind una exceptionala de catre specialistii in drept international.

"La Haga ati vazut o echipa a Romaniei in ofensiva. Am fructificat avantajul de a fi reclamant si am stabilit regulile jocului. Ucraina nu a reusit sa fie convingatoare", a declarat Aurescu in cadrul unei conferinte de presa in care prezenta concluziile etapei orale a procesului.

Faza orala, desfasurata pe parcursul a trei saptamani in Palatul Justitiei de la Haga, a constat din 18 ore de pledoarii ale Romaniei, 400 de pagini de discursuri, 170 de proiectii, 92 de grafice si multe ore de nesomn si a inceput sa fie pregatita inca din octombrie 2007.

Una dintre cele mai importante mize ale procesului de delimitare a platoului maritim din Marea Neagra sunt cei 18 ani de independenta energetica pe care le-ar oferi zacamintele de gaze si petrol din zona, in valoare de peste 47 de miliarde de dolari. Nu este obligatoriu ca CIJ, in decizia sa, sa se pronunte si in legatura cu statutul Insulei Serpilor. Curtea poate sa traseze o linie de delimitare in Marea Neagra fara sa se refere la problema formatiunii maritime respective, considerate o stanca de Romania, dar o insula de catre Ucraina.

Decizia Curtii este asteptata la inceputul anului 2009 si va fi executorie, obligatorie si definitiva. Aceasta trebuie aplicata imediat, fara a fi nevoie de un acord bilateral, fara promulgare de catre Parlamentul national si fara publicare in Monitorul Oficial.

Relatii dezghetate, dar instabile cu R. Moldova

Ministrul Comanescu se poate lauda cu faptul ca a reusit sa aduca relatiile cu Republica Moldova la un nivel mai aproape de normalitate. Pana spre sfarsitul mandatului lui Comanescu, situatia a fost guvernata de acalmie, lipsind atacurile si acuzele reciproce, cu o singura exceptie inregistrata in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

La 7 iulie, ministrul a efectuat o vizita oficiala la Chisinau, iar invitarea unui sef al diplomatiei romane in capitala moldoveana, dupa mai bine de doi ani si jumatate de la ultima vizita la acest nivel, a fost un semn al unui oarecare dezghet in relatiile romano-moldovene, insa stagnarea negocierilor privind semnarea unor tratate importante mentine o stare de tensiune.

Semnarea Tratatului de frontiera si a Tratatului politic de baza dintre Romania si Republica Moldova sunt doua conditii cerute cu insistenta de catre Chisinau pentru ca relatiile bilaterale sa intre pe un fagas lipsit de asperitati.

Niciunul dintre aceste tratate nu a fost semnat in perioada mandatului lui Comanescu. Negocierile romano-moldovene nu au avansat nici macar in privinta acordului de mic trafic la frontiera, care ar permite locuitorilor din zona de granita sa circule in Romania in anumite conditii fara a avea nevoie de vize.

Lazar Comanescu a avansat de mai multe ori ideea ca aceste tratate si acorduri pot sa mai astepte avand in vedere ca exista un cadru juridic european care reglementeaza relatia cu Republica Moldova.
Pe de alta parte, Comanescu a insistat, in toate declaratiile sale legate de relatiile cu Chisinaul, ca Republica Moldova a constituit o tema prioritara a politicii externe romanesti, evolutiile acestui stat in planul consolidarii democratice, al restabilirii integritatii teritoriale si al dosarului european fiind importante pentru interesele Romaniei.

Romania sustine ca a facilitat "prin actiuni de lobby" apropierea Republicii Moldova de UE. De pilda, concluziile care au fost convenite la nivelul Consiliului UE din octombrie 2008, referitoare la viitorul cadru al relatiilor dintre UE si Republica Moldova, se datoreaza si Romaniei. Aceste concluzii includ ca perspectiva un Acord de Comert Liber, un regim liberalizat de vize, precum si decizia UE de a se implica mai activ in reglementarea conflictului din Transnistria.

O alta tema incomoda pe agenda discutiilor romano-moldovene este cea a deschiderii unor consulate romanesti la Cahul si Balti. Dupa aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007, odata cu introducerea, conform normelor europene, a obligativitatii vizelor pentru cetatenii moldoveni, Consulatul Romaniei de la Chisinau a fost asaltat de un numar foarte mare de solicitanti de vize, iar cozile uriase care se formau au devenit motiv de nemultumire pentru populatie si un subiect reluat periodic de presa.

Initial, deschiderea consulatelor de la Cahul si Balti a fost anuntata in ianuarie 2007 cu ocazia unei vizite la Chisinau a presedintelui Traian Basescu. Dupa numai doua luni, la inceputul lunii martie 2007, Chisinaul si-a retras acordul dat pentru deschiderea celor doua consulate romanesti de la Cahul si Balti, in urma inrautatirii relatiilor romano-moldovene.

Cu ocazia vizitei lui Comanescu la Chisinau, in iulie, autoritatile moldovene au manifestat din nou disponibilitate in privinta consulatelor, dar partea romana inca mai asteapta o confirmare oficiala. De altfel, perspectivele prezentate de cele doua ministere de Externe sunt destul de diferite. Ministerul de Externe de la Chisinau aduce in discutie si deschiderea, in sistem de reciprocitate, a unor consulate moldovene la Iasi, respectiv la Constanta, in timp ce MAE roman evita sa mentioneze aceasta perspectiva.

Cu cateva zile inainte de Ziua Nationala a Romaniei, Ministerul moldovean de Externe a lansat din nou o serie critici dure la adresa Romaniei. Un reprezentant al Ambasadei romane in Republica Moldova a fost convocat la Ministerul de Externe de la Chisinau, pentru a i se inmana o nota verbala in care Bucurestiul era avertizat sa evite in urmatoarele zile - cand aveau loc alegerile pentru Parlamentul Romaniei si se sarbatorea Ziua nationala a Romaniei - declaratiile provocatoare cu privire la statalitatea, suveranitatea si integritatea tarii vecine.

Ministerul de Externe moldovean cerea MAE roman sa "manifeste prudenta si vigilenta sporita in ceea ce priveste declaratiile publice in zilele urmatoare ale oficialilor romani si ale reprezentantilor minoritatii romane din Republica Moldova".

"Ingrijorarile" Republicii Moldova nu s-au oprit aici. La 27 noiembrie, Chisinaul s-a aratat preocupat de oscilatiile politice care au loc in Romania in perioada electorala si a spus ca nu doreste ca acestea sa influenteze negativ bunele relatii stabilite intre Chisinau si Bucuresti.

Parlamentari pentru romanii din strainatate

MAE a fost implicat in mod activ si in organizarea alegerilor parlamentare pentru romanii din strainatate. Scrutinul de la 30 noiembrie s-a desfasurat aproape fara incident pentru romanii din strainatate, care si-au ales, pentru prima oara in sistem uninominal, patru deputati si doi senatori care sa-i reprezinte in Parlament. MAE a trimis din Centrala 56 de angajati, pe langa cei existenti la fiecare misiune diplomatica, pentru a asigura buna desfasurare a procesului electoral in strainatate. In total au fost implicate in acest demers peste 1.700 de persoane, provenind din randul partidelor politice, al comunitatilor de romani si al misiunilor diplomatice ale Romaniei.

Ca urmare a decalajelor de fus orar, scrutinul din strainatate s-a desfasurat pe parcursul a 35 de ore. A inceput in Noua Zeelanda sambata, 29 noiembrie, la ora 20.00, ora Romaniei, si s-a incheiat luni, 1 decembrie, la ora 7.00, ora Romaniei, pe coasta de vest a SUA.

Ministerul a organizat 221 de sectii de votare in strainatate si a trimis 620.000 de buletine pentru Camera Deputatilor si acelasi numar de buletine pentru Senat, in total 1.240.000 de buletine de vot peste hotare. Cu toate acestea, numarul romanilor care au votat in afara granitelor a fost foarte mic, numai 24.000. O explicatie in acest sens ar putea fi faptul ca cetatenii romani din strainatate au putut vota la alegerile parlamentare din 30 noiembrie numai daca au avut domiciliul sau resedinta in tara in care se afla. Cetatenii romani care, in ziua alegerilor, s-au aflat in alta tara, in scop turistic sau de afaceri, nu au putut vota. Resedinta in strainatate a trebuit probata, cu ajutorul unor acte doveditoare eliberate de autoritatile din tara in care locuiau alegatorii romani.

Niciunul dintre candidatii pentru diaspora nu a obtinut o majoritate de peste 50% dintre voturi, astfel ca acestora le-a revenit mandatul dupa redistribuirea voturilor.

Zece realizari de politica externa

Sub "bagheta" lui Lazar Comanescu a fost lansat de catre MAE "Raportul privind politica externa a Romaniei in perioada 2005-2008", care identifica zece realizari principale ale politicii externe din 2005 pana in 2008, perioada in care diplomatia romana a fost condusa de trei ministri diferiti: Mihai Razvan Ungureanu, Adrian Cioroianu si Lazar Comanescu. Neafiliat politic, Lazar Comanescu este singurul ministru din fruntea MAE din ultimii patru ani care isi incheie mandatul de drept si nu printr-o demisie.

In ciuda indeplinirii unor obiective esentiale, din raport reiese ca unele probleme raman totusi nerezolvate. Se constata ca nu a fost semnat niciunul dintre acordurile si tratatele vizate cu Republica Moldova, in relatia cu Ucraina persista problemele "delicate", iar cu Rusia "pragmatismul" este implementat mai mult la nivel declarativ.

Seful statului a vorbit, de altfel, marti, de "un semiesec" constatat in relatia cu Rusia si Ucraina. O preconizata vizita a sa, in toamna, la Moscova, nu a mai avut loc. "Trebuie sa aducem lucrurile in relatiile firesti din regiune. Rusia si Ucraina sunt tari care nu pot fi ignorate si nici nu poti sa construiesti in regiune extrem de serios pana nu exista acest tip de parteneriat. Probabil ca lipsa de incredere istorica de pana acum ne-a facut sa nu trecem de anumite bariere mai mult psihologice decat practice. Trebuie sa gasim puterea si capacitatea sa o facem", a explicat Basescu la investirea noului ministru de externe.
Revenind la cele zece realizari principale ale politicii externe, raportul MAE aminteste in primul rand faptul ca Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, in cel de-al doilea rand, ca Romania si-a intarit securitatea nationala prin rolul activ asumat in NATO, prin consolidarea parteneriatului strategic cu SUA si prin participarea la politica europeana de securitate si de aparare, iar in cel de al treilea rand ca Marea Neagra a fost adusa pe harta politicii internationale.

Pe lista realizarilor de politica externa se mai afla faptul ca Romania a contribuit la consolidarea regionala si la crearea unor perspective europene de dezvoltare economica si politica in Balcani, tara noastra a contribuit substantial la apropierea Republicii Moldova de structurile europene, au fost consolidate parteneriatele strategice cu tari importante si au fost circumscrise relatiile bilaterale modelului european, a fost dinamizata diplomatia economica, s-au facut pasi importanti spre relansarea pe baze pragmatice a relatiilor Romaniei cu state din afara Uniunii Europene, MAE a sustinut in mod convingator si cu profesionalism cauza Romaniei in instantele internationale, in dosare de interes major (Delta Dunarii, platoul continental si altele) si s-au realizat progrese semnificative in reforma corpului diplomatic, cu un accent special pe reforma serviciilor consulare

Se pregateste Comanescu pentru un post de comisar european?

Inainte ca Leonard Orban sa devina comisar european pentru multilingvism, pe lista celor care au fost luati in considerare pentru un post de comisar desemnat de Romania s-a aflat si numele lui Lazar Comanescu. Acum, ca mandatul sau in fruntea ministerului s-a incheiat, iar executivul UE va fi reconstituit in 2009, Lazar Comanescu s-ar numara din nou, conform unor surse, printre favoriti.

Intrebat insa, cu ocazia unei conferinte de presa, daca ar accepta un post de comisar european, Lazar Comanescu a evitat un raspuns direct si a spus zambind ca nu se poate pronunta asupra a ceva ce nu exista. "Actuala comisie mai are un an de existenta. Mai sunt discutii si cu privire la cum se va constitui viitoare Comisie, cati membri va avea, daca se va constitui in baza tratatului de la Nisa. Eu sper ca va fi pana atunci in vigoare Tratatul de la Lisabona", a declarat ministrul. "De asemenea, trebuie clarificat cum se vor amenaja portofoliile in viitoarea Comisie Europeana", a subliniat seful diplomatiei romane.

Comanescu a mai spus ca, dupa reatribuirea portofoliilor din Comisia Europeana in 2009, pentru Romania el vede un post de comisar pentru agricultura, energie sau infrastructura. "Sunt printre cei care, avand in vedere specificitatea tarii, se declara in favoarea oferirii Romaniei a portofoliului agriculturii si dezvoltarii rurale, al energiei sau al infrastructurii. Acestea sunt la noi prioritati absolute", a declarat, la TVR1, ministrul de externe Lazar Comanescu.

Faptul ca Romania este amenintata de o clauza de salvgardare pe justitie nu ar trebui sa fie considerat un obstacol in calea obtinerii de catre Romania a unui portofoliu cu greutate. "Daca ar fi sa mergem pe rationamentul acesta, atunci Spania, care se afla in recesiune economica, nu ar trebui sa aiba un comisar pe economie. Haideti sa privim lucrurile la dimensiunea lor reala", a indemnat cel care a fost sef al diplomatiei romane pana la 23 decembrie.

Cristian Diaconescu a preluat marti portofoliul Externelor de la Lazar Comanescu. In audierile de la comisiile de politica externa ale Senatului si Camerei Deputatilor, el a spus ca una dintre prioritatile MAE, sub conducerea sa, va fi continuarea "unor proiecte foarte bune de politica internationala care au fost elaborate pana acum". La preluarea mandatului de la Lazar Comanescu, noul sef al diplomatiei a rezonat cu presedintele Traian Basescu si a dat asigurari ca "Ministerul de Externe nu este o sinecura politica si niciun fel de decizii care sa aiba un impact politic nu se vor lua aici". In schimb, a promis continuitate si profesionalism.

Politica externa a Romaniei din ultimii patru ani, cu bune si rele


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.