Rus, in varsta de 37 de ani, a fost condamnat pentru tentativa de crima, violenta sexuala, port ilegal de arma alba si sechestrare de persoane. Tribunalul a decis si ca romanul sa-i plateasca victimei 50.000 de euro.

Potrivit cotidianului Il Giornale, procurorul Erminio Amelio ceruse 12 ani de detentie. Romanul, care nu a rostit niciun cuvant in timpul audierii, a fost asistat de avocatul Francesco Pettinari, care a incercat sa obtina o pedeapsa mai blanda, cerand modificarea capului de acuzare tentativa de crima in provocare de leziuni grave. "Asteptam motivarea deciziei pentru a face comentarii, a declarat dupa anuntarea sentintei, Pettinari. Potrivit actului de acuzare, in seara de 16 aprilie 2008, in apropierea statiei feroviare Sorta, din Roma, Rus a lovit tanara din Lesotho cu un cutit, dupa care a dus-o "cu forta pe un teren izolat, amenintand-o cu cutitul" si a violat-o.

Ioan Rus se afla in Italia din ianuarie 2007 si nu era cunoscut cu antecedente in Peninsula, insa in Romania el fusese condamnat de trei ori, in 1995, 1996 si 1998, pentru furt calificat. Rus, originar din localitatea muresana Iernut, a locuit in Tarnaveni pana sa plece in Italia, unde a stat intr-o tabara de nomazi.

In luna noiembrie, un alt roman, Nicolae Romulus Mailat, a fost gasit vinovat pentru uciderea italiencei Giovanna Reggiani si a fost condamnat la 29 de ani de inchisoare. Acest caz a generat o polemica aprinsa in Italia si a dus la adoptarea unui decret care facilita expulzarea cetatenilor comunitari, in numele sigurantei publice. Cazul Rus a reaprins disputa politica pe marginea sigurantei pe strazi in Roma.

Citeste si:

Tema sigurantei a marcat campania electorala pentru alegerile legislative si pe cea pentru primaria Romei, din primavara anului 2008. Astfel, toti candidatii au amenintat romanii cu masuri dure. Primarul Romei, Gianni Alemanno, a dedicat primul sau gest sotului Giovannei Reggiani.

Dupa venirea la putere a dreptei, Parlamentul italian a aprobat un pachet controversat de masuri pentru combaterea imigratiei ilegale. Acesta prevedea delictul de imigratie ilegala, care puate fi sanctionata cu inchisoarea de la sase luni la patru ani, suplimentarea cu o treime a pedepselor in cazul in care infractiunile erau comise de un imigrant ilegal, expulzari mai facile si pedepse cu inchisoarea de la sase luni la trei ani pentru proprietarii care isi inchiriau locuintele unor imigranti ilegali. Cea mai criticata masura de catre politicienii romani si europarlamentari estea fost amprentarea romilor, in cadrul unui recensamant desfasurat in taberele de nomazi.

In luna octombrie, la cererea Uniunii Europene, Italia a renuntat sa mai expulzeze cetateni comunitari din motive imperative legate de ordinea publica. In plus, autoritatile din Peninsula au suprimat pedeapsa cu inchisoarea pentru delictul controversat de imigratie clandestina si expulzarea automata a cetatenilor UE care nu au suficiente venituri sau domiciliu stabil.