Cele doua caracteristici ale economiei romanesti ar putea genera dificultati in atragerea de investitii, dar si in ce priveste crearea si mentinerea locurilor de munca. Economiile statelor membre care nu fac parte din zona euro ar putea fi cele mai afectate din aceasta cauza, ca urmare a competitiei pe piata libera.

Raportul, prezentat de comisarul european pentru politici regionale, Danuta Hubner, ia in calcul patru mari provocari cu care Europa se va confrunta pana in 2020: globalizarea, tendintele demografice, schimbarea climatica si reducerea rezervei de combustibili fosili necesari pentru producerea energiei.

Al doilea indice luat in considerare in raportul intocmit de Directoratul General de Politici Regionale al Comisiei Europene vizeaza schimbarile demografice prognozate pentru urmatorii 11 ani. Astfel, CE estimeaza ca UE va avea o populatie mai redusa si mai imbatranita la orizontul anilor 2020, ca urmare a scaderii numarului de nou-nascuti si a cresterii sperantei de viata a cetatenilor sai.

De altfel, raportul evidentiaza ca din 2017 se va diminua si forta de munca disponibila, care pe de o parte va actiona ca o frana asupra potentialului de crestere economica in UE, iar pe de alta parte va avea repercusiuni fundamentale asupra sistemelor de sanatate si asistenta sociala, precum si a finantelor publice.

Citeste si:

Si migratia in cadrul statelor membre va avea efecte puternice asupra economiilor tarilor din UE, urmand sa adanceasca disparitatile dintre regiuni.

O alta consecinta negativa asupra dezvoltarii UE pe termen lung ar putea-o avea schimbarile climatice. De altfel, Romania si Ungaria au fost deja afectate de inundatii, fiind victime sigure si pe termen lung, ca urmare a modificarilor in regimul climatic.

Pentru a contracara o parte din consecinte, statele din comunitatea europeana au decis sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020, sa creasca eficienta energetica tot cu 20% si sa ajunga sa produca energie regenerabila in proportie de 20%, la acelasi orizont de timp.

Raportul face referire si la faptul ca dependenta UE de importurile combustibililor fosili este in crestere, fapt ce mareste vulnerabilitatea fata de volatilitatea preturilor pe piata internationala, dar si fata de statele care detin rezerve de acest tip. Potrivit unei estimari a Comisiei, dependenta de importuri de gaze va spori de la 58% in 2005 la 84% in 2030, iar cea de titei - de la 82% in 2005 la 95% in 2030.