Victoria lui Charest, care conducea din 2007 un guvern minoritar, face din el primul sef de guvern care reuseste sa castige trei scrutine succesive in ultima jumatate de secol, in provincia francofona.

Potrivit rezultatelor aproape complete, liberalii lui Charest au obtinut 66 dintre cele 125 de locuri ale Parlamentului din Quebec, fata de 48 cate au in legislatura in exercitiu. Partidul din Quebec, formatiune separatista, va avea 51 de deputati, iar Actiunea Democratica din Quebec (ADQ, dreapta) va avea sapte.

Recastigand majoritatea pe care o pierduse la scrutinul din martie 2007, Charest, in varsta de 50 de ani, a castigat pariul, insa nu a lipsit mult sa-l piarda. Charest a fost cel care a provocat acest scrutin anticipat, afirmand ca are nevoie de un "mandat puternic" pentru a face fata "furtunii" provocate de criza economica mondiala.

"In aceasta perioada de incertitudine economica, multi locuitori ai Quebecului au recunoscut necesitatea unui guvern de stabilitate (...), preferand sa aleaga un guvern liberal majoritar", a declarat Charest, subliniind ca provincia "trebuie sa faca toate eforturile pentru a rezista furtunii economice".

PQ, condus de Pauline Marois, prima femeie lider de partid politic in Quebec, a realizat la randul sau un scor mult mai bun decat prevedeau sondajele, reusind o ascensiune clara, dupa infrangerea de la ultimele alegeri. Partidul a obtinut cu 15 deputati mai mult decat in actualul Parlament si si-a recapatat locul de a doua forta politica din provincia francofona, pe care i-l luase Actiunea Democratica din Quebec anul trecut. La randul sau, ADQ a suferit o infrangere, iar liderul sau, Mario Dumont, si-a asumat-o, anuntand ca demisioneaza din partid si iese din politica.

Citeste si:

Potrivit rezultatelor aproape definitive, PLQ al lui Charest a obtinut 42% din voturi (fata de 33% in 2007), PQ 35% (fata de 28%) si ADQ 16% (fata de 31%). Un mic partid de stanga, Quebecul solidar, a reusit sa intre pentru prima oara in legislativ.

Rata de participare, de 57%, este cea mai scazuta din 1972, din cauza unei campanii care nu a pasionat populatia si a frigului polar din ziua scrutinului, temperaturile coborand pana la minus 20 de grade luni.

Campania electorala din Quebec a fost marcata, pe de alta parte, de o grava criza politica la Ottawa, unde guvernul conservator minoritar al lui Stephen Harper risca sa fie demis, dupa ce opozitia a format o coalitie pentru a-l inlocui. Guvernul conservator a atacat vehement aceasta coalitie, subliniind ca aceasta este sustinuta de separatisti. Atacurile, care au reanimat tensiunile dintre Quebec si restul Canadei, au contribuit fara indoiala la ascensiunea PQ in Parlamentul de la Montreal.

Pentru prima oara dupa 40 de ani, independenta Quebecului, provincie majoritar francofona cu 7,6 milioane de locuitori, nu a fost o tema in campanie. Partidul din Quebec a renuntat la promisiunile de a organiza rapid un referendum pentru independenta, in cazul in care ar fi castigat alegerile.

Partizanii independentei nu au reusit sa isi impuna punctul de vedere la referendumul pe aceasta tema din 1995. Sustinerea pentru "suveranitate" este in scadere de atunci, dar se mentine la 40% in aceasta provincie unde pastrarea unei identitati francofone distincte, in oceanul anglofon nord-american, ramane o preocupare majorita pentru electorat.