Cei doi, alaturi de alti sase ”camarazi” romani, s-au inrolat in armata generalului Franco pentru a lupta impotriva comunistilor.

Li se oferise posibilitatea de a participa ca ofiteri, dar au refuzat si au intrat in lupta ca simpli soldati. Gestul lor i-a impresionat pe spanioli, care mai tarziu au acceptat ridicarea unui monument chiar in apropierea fostelor transee unde cei doi si-au pierdut viata in ianuarie 1937.

Majadahonda 2008

Pentru a ajunge pe campul unde este inaltat monumentul lui Ion Mota si Vasile Marin, trebuie sa cauti mai intai ajutorul unui localnic. Dar trebuie sa ii intrebi pe batranii satului.

Tinerii il stiu doar ca locul din spatele cimitirului, care pe timpul noptii devine adapost pentru diverse persoane care consuma bauturi alcoolice sau droguri.

Citeste si:

”Tine-o pe cararea asta inainte si in spatele cimitirului dai de monument”, ne indruma Mariano, un barbat de 84 de ani, care se sprijina in baston.

Intr-adevar, poteca serpuita ce se intinde pe latura dreapta a cimitirului ne scoate la monumentul legionarilor romani. Gardul ce-l imprejmuia odata este acum plin de gauri.

Zeci, daca nu sute de sticle, cutii de bere si de suc, tuburi de vopsea si chiar o placuta de inmatriculare a unei masini zac aruncate pe locul unde in urma cu 71 de ani era plin de gloante si sange.

Pe frontispiciul monumentului, dedesubtul crucii, printre siroaiele lasate de spargerea unei sticle de vopsea rosie, se intrezareste inscriptia ”Pentru Ion Mota si Vasile Marin, cazuti pentru Dumnezeu, Spania si Romania”. ”Au distrus tot aici. Beau, fac focuri noaptea si cine mai stie ce fac... Nu le este rusine nici de istorie, nici de cei morti din cimitir”, povesteste Luis Lopez, un localnic in varsta de 70 de ani. Stie istoria lor de la parinti. ”Aici, in valea asta, s-au dat luptele, iar romanii au murit chiar in locul asta”, povesteste batranul.