Potrivit rezultatelor oficiale ale referendumului organizat ieri, care nu reprezinta o surpriza, 75,5% dintre locuitorii Groenlandei au votat in favoarea autonomiei extinse, iar 23,5% impotriva. In total, 39.000 de alegatori din 80 de sate si orase au mers la urne.

"Groenlanda a primit un mandat pentru a merge mai departe" spre obtinerea independentei, a declarat pentru postul de televiziune public Hans Enoksen, seful Guvernului local. El a multumit "poporului groenlandez pentru acest frumos rezultat".

Pe langa dreptul la autodeterminare si recunoasterea ca popor, conform dreptului international, regimul negociat de Guvernul de la Nuuk cu Danemarca le acorda groenlandezilor dreptul la gestionarea propriilor resurse (petrol, gaze, aur, diamante, uraniu, zinc, plumb). In plus, limba groenlandeza va deveni limba oficiala.

Insula are o populatie de 57.000 de locuitori, dintre care 50.000 sunt inuiti, iar 7.000 danezi care locuiesc in Nuuk. Groenlanda beneficiaza din 1979 de autonomie interna.

La Nuuk, capitala in care locuieste un sfert din populatie, emotia se putea citi in special pe fata persoanelor in varsta. Focurile de artificii au brazdat cerul, chiar inainte de aflarea rezultatelor finale.

"Este o zi de sarbatoare, o zi istorica, pe care o asteptam de multi ani", a declarat Anne Sofie Fisker, o femeie in varsta de aproximativ 60 de ani. "Era momentul sa ne recuperam drepturile si libertatile furate stramosilor nostri, un popor de vanatori liberi si mandri, al caror pamant a fost colonizat", a spus si un fost pescar David Brandt, rezumand frustrarile acumulate timp de generatii.

Citeste si:

In opinia fostului sef al Guvernului groenlandez, Lars-Emil Johansen, unul dintre fondatorii regimului de autonomie interna, in 1979, "dorinta de a-si regasi mandria, de a-si putea ridica fruntea dupa atatea nedreptati suferite in trecut, i-a determinat pe aborigeni sa voteze in masa". "Desigur ca ne descurcam", a afirmat Johansen, visand deja la o independenta intr-un "viitor nu foarte indepartat", la fel ca seful actual al Guvernului.


"Este o aspiratie legitima, pentru ca dorinta de independenta este profund ancorata in sufletul inuit", a adaugat el.

Unii dintre groenlandezi nu sunt de acord cu noul regim. "Nu avem mijloacele financiare pentru a ne asuma responsabilitatile pe care Danemarca ni le-a inapoiat. Si este o iluzie sa credem ca resursele din subsol, inca ipotetice, vor pune bazele economiei noastre, lucru necesar pentru a obtine independenta", a declarat presedintele Partidului Democrat, Jens Frederiksen.

Potrivit estimarilor oamenilor de stiinta americani, in apele insulei se afla importante rezerve de hidrocarburi, in special la Polul Nord. Acestea sunt, insa, ravnite de mai multe state, in conditiile in care incalzirea globala din ultimii ani ar putea facilita exploatarea lor. In teritoriul acoperit in proportie de peste 80% de calota glaciara se afla 10% dintre rezervele de apa dulce ale planetei. Insa Groenlanda este zona cea mai amenintata de fenomenul incalzirii globale in Oceanul Arctic.

Potrivit Guvernului de la Nuuk, din punct de vedere strategic votul nu va influenta nici viitorul bazei americane de la Thule, nici politica externa si de securitate a insulei, care ramane dependenta de Copenhaga.

In 2004 a fost semnat un acord privind modernizarea acordului de aparare semnat in 1951 de Copenhaga si Washington pentru crearea unei baze in cadrul sistemului antiracheta american, potrivit lui Josef Motzfeldt, fost ministru groenlandez de externe, cosemnatar al acestui acord.