Administratia Bush a pledat ca cele doua foste republici sovietice sa primeasca Planul de actiuni in vederea aderarii (MAP), echivalentul statutului oficial de tara candidata la aderare. Exista insa o opozitie considerabila din partea membrilor europeni ai Aliantei, care s-a manifestat la summitul din aprilie si s-a intensificat intre timp, dupa conflictul ruso-georgian din august.

In loc de o "dezbatere de amploare" la reuniunea ministeriala de saptamana viitoare, NATO ar trebui doar sa transmita Ucrainei si Georgiei un semnal clar ca sunt in continuare bine venite in Alianta si ca aceasta este pregatita sa le ajute sa devina membre, a declarat secretarul de stat adjunct Dan Fried.

"Cred ca este corect sa preconizam ca nu va exista o invitatie de aderare la NATO in urmatorii ani, daca analizam situatia celor doua tari in mod realist, iar ele ar fi de acord" cu aceasta evaluare, a spus Fried, responsabil de afaceri europene si eurasiatice in Departamentul de Stat.

"Trebuie sa ne concentram pe domeniile in care Alianta a ajuns deja la un acord, si anume ca aceste tari vor adera la NATO, dar trebuie sa faca multe eforturi si noi le vom ajuta sa le faca", a continuat acesta.

La summitul de la Bucuresti, liderii NATO au promis celor doua tari ca vor adera la un moment dat, dar nu le-au oferit MAP, in special din cauza obiectiilor Frantei si Germaniei, cauzate de opozitia vehementa a Rusiei. Ministrii de externe ai tarilor NATO vor reexamina decizia privitoare la MAP la reuniunea din 2-3 decembrie de la Bruxelles.

Dezbaterea privitoare la MAP a "capatat o viata proprie", a spus Fried, care o va insoti pe Condoleezza Rice la reuniunea de saptamana viitoare, adauga AFP. MAP nu este decat o etapa si un mecanism spre aderare, nereprezentand obiectivul pe termen de lung de aderare a acestor tari. "Sa lasam dezbaterile teologice. Sa ajutam Georgia sa construiasca institutii mai solide, sa isi consolideze democratia si, bineinteles, acum ca razboiul s-a terminat, sa isi consolideze suveranitatea in conditii de pace".

Citeste si:

Potrivit Reuters, Fried a declarat ca Washingtonul si celelalte tari membre sunt realiste in ceea ce priveste progresele pe care Georgia si Ucraina le au de facut pentru a deveni democratii stabile si a putea adera la NATO. "Dar trebuie sa fie clar ca am vorbit serios la Bucuresti, ca aderarea la NATO trebuie sa depinda de cat de pregatite sunt aceste tari si nu de opozitia Rusiei", a adaugat oficialul american.

NATO, care si-a redus cooperarea cu Rusia dupa conflictul din Georgia, va decide la reuniunea de saptamana viitoare si cel fel de relatii va avea in continuare cu Moscova. "Desi nicio tara membra nu doreste intreruperea totala a relatiilor, niciuna nu doreste reluarea lor din punctul in care era inainte de razboiul din Georgia", a spus Fried. Potrivit oficialului american, Rusia si-ar spori sansele unei normalizari a relatiilor cu NATO ajutand la stabilizarea situatiei in Georgia.

"Exista un consens in Alianta ca va trebui sa cooperam cu Rusia si o vom face. Daca nu reluam 'business as usual", nu inseamna ca nu cooperam deloc", a adaugat acesta.

Potrivit lui, NATO ar trebui sa incerce sa formuleze un raspuns comun la propunerea presedintelui rus Dmitri Medvedev ,de a modifica arhitectura securitatii in Europa, adaugand insa ca "nimeni nu stie exact ce inseamna" ceea ce propune Moscova.

Oficialul american a declarat ca se asteapta ca Alianta sa discute si alte probleme, printre care proiectul scutului american in estul Europei, care suscita, de asemenea, opozitia Moscovei.

Dupa reuniunea de la Bruxelles, Rice va merge de asemenea la Londra, Roma, Helsinki si Copenhaga, precizeaza AFP.