Dupa ce trupele antrenate de americani ale presedintelui Islam Karimov au masacrat aproximativ 700 de oameni pe strazile din Andijan, liderul uzbec a insistat ca victimele ar fi fost teroristi islamisti. Nu erau. Dar acum exista pericolul ca extremistii islamisti, mai degraba decit fortele democratice, sa exploateze vidul de putere din Uzbekistan.

Potrivit cotidianului britanic "The Daily Telegraph", o mare parte din vina pentru aceasta criza o poarta Statele Unite, Marea Britanie si puterile europene care, dupa 11 septembrie 2001, au refuzat sa sprijine democratia si au sustinut dictaturile din Asia centrala.
Inainte de 2001, Uzbekistan, Turkmenistan, Kazahstan, Kirgizstan si Tadjikistan erau tari aflate intr-un colt uitat de lume. Liderii si regimurile lor abia daca s-au schimbat dupa destramarea URSS, refuzind sa implementeze reformele de care ar fi avut disperata nevoie. Statele Unite si Europa aveau prea putine beneficii pentru a sprijini modificarile democratice in regiune. In schimb, Pentagonul a stabilit relatii strinse cu Uzbekistanul, finantind si antrenind armata uzbeca pentru a lupta contra extremistilor islamisti.

Au urmat CIA si MI6, contribuind si ele la antrenarea si reorganizarea serviciilor de securitate uzbece, notorii pentru torturile aplicate detinutilor. Dupa septembrie 2001, SUA au inchiriat baze militare in Uzbekistan, aceasta tara devenind una dintre cele zece state in care CIA "a transferat" zeci de suspecti al-Qaida, stiind foarte bine ca vor fi supusi la violente in timpul interogatoriilor.

Democratie reprimata

Diplomati americani si britanici au luptat in van cu armatele si serviciile secrete nationale, cerindu-le sa promoveze democratia in Asia centrala. Rasturnarea, luna trecuta, a presedintelui Askar Akaiev din Kirgizstanul vecin a reprezentat o prima ruptura in represiunea sistematica din Asia centrala. Revolutia ucraineana si kirgiza ar fi trebuit sa dea un semnal de trezire pentru Occident.

In orice caz, Karimov cunostea foarte bine implicatiile celor doua revolutii. Anul trecut, el a inceput sa interzica organizatiilor neguvernamentale occidentale sa mai opereze in Uzbekistan, fara prea mari proteste dinspre Vest. La finele lunii ianuarie 2005, Karimov a emis un avertisment catre ambasadorii occidentali din Taskent, potrivit caruia va folosi "forta necesara" pentru a linisti orice framintare democratica in Uzbekistan. Nici in acest caz nu a existat vreo schimbare politica semnificativa la Washington sau Londra. Dimpotriva, un diplomat britanic din Taskent, care a atras atentia superiorilor sai asupra situatiei din aceasta tara a fost dat afara.

Opozitia, inabusita in fasa

Citeste si:

Regimul represiv al lui Karimov s-a asigurat ca toate partidele democratice sint interzise. Spre deosebire de Ucraina sau Kirgizstan, unde exista o opozitie democratica organizata, in Uzbekistan nici nu s-a pus problema de asa ceva.

Drept rezultat, in aceasta tara au aparut mai multe grupari extremiste islamiste clandestine, care au inceput sa se organizeze, primind ajutoare din Arabia Saudita, Pakistan, de la talibani si al-Qaida. Cea mai cunoscuta grupare, Miscarea Islamica a Uzbekistanului, a fost "reorientata" catre razboiul din Afganistan, din 2001, si aproape distrusa. Insa ramasitele sale, sub conducerea lui Tahir Yuldesh, acum stabilit in Pakistan, au reluat legatura cu suporterii lor din tara.

Totusi, grupul inarmat care a atacat prima oara inchisoarea din Andijan nu era alcatuit din extremisti, ci din rudele a 23 de oameni de afaceri si comercianti amenintati cu executia. Cei 23 au fost si primii eliberati in urma atacului, iar de atunci miscarea a devenit o revolta populara locala. Intre timp, in Taskent se zvoneste ca presedintele Karimov este grav bolnav.

Chiar si in cazul in care Karimov ar fi inlaturat de un complot intern, situatia din tara, generata de politica Occidentului, este de asa natura incit el va fi inlocuit tot de un dictator, conchide "The Daily Telegraph". (Vladimir Balaban)

Spagatul american

Insurectia din Uzbekistan a pus Washingtonul intr-o situatie foarte dificila, obligind administratia americana "sa faca spagatul" intre idealurile sale afisate, de promovare a democratiei si combatere a regimurilor totalitare, respectiv actiunile sale evidente de sustinere a acestor regimuri autoritare, extrem de utile ca aliat in lupta contra terorismului si extremismului islamist. Reprimarea singeroasa a manifestatiilor arunca o lumina deosebit de vie asupra acestui paradox cu care se confrunta Statele Unite si in cazul altor aliati apropiati, cum ar fi Pakistanul, Egiptul sau Arabia Saudita, comenteaza agentia France Presse.

Dupa ce vineri a reactionat prudent la evenimentele din Uzbekistan, administratia americana s-a hotarit sa sporeasca presiunile asupra Taskentului, insa fara a evoca masuri de retorsiune. Razboiul din Afganistan, lupta impotriva retelelor teroriste, dar si ambitiile strategice si economice americane in Asia centrala au facut din Uzbekistan unul dintre cei mai siguri aliati ai Washingtonului in aceasta parte a lumii. De altfel, Statele Unite sint criticate cu regularitate de organizatiile umanitare pe motiv ca menajeaza un regim celebru pentru violarile sistematice ale drepturilor omului, in special prin folosirea torturii. "Karimov ignora in mod curent reprosurile Departamentului de Stat, si nu fara motiv, deoarece are sprijinul neconditionat al Pentagonului pentru un parteneriat strategic", apreciaza cotidianul american "Washington Post", citat de AFP.