Sub sloganul “Revolutia continua”, cea mai cunoscuta galerie online de arta, Saatchi, aduce in prim-plan discutiile despre arta contemporana chineza, care de cele mai multe ori socheaza si care se desprinde in mod brutal de mesajul traditional al ideologiei de la Beijing.

Saatchi ofera o perspectiva asupra spiritului rebel chinez, trairi surprinzatoare, imagini care nu fac placere si care ridica semene de exclamatie si de intrebare, dar care atrag atentia lumii occidentale si care capata valoari inestimabile pe scena pietei de arta.

In anul 2002, un film documentar difuzat de catre Channel 4, atragea pentru prima data atentia asupra prezentului in arta chineza, “cea mai sangeroasa din lume”, dupa cum afirma Waldemar Januszczak, autorul documentarului 'Beijing Swings'.

Saachi aminteste de acest documentar care a starnit agitatie in randul autoritatilor chineze si revolta printre telespecatororii englezi ai Channel 4, din cauza unor imaginii ale artistului conceptual Zhu Yu, care a prezantat performance-ul “Mancand oameni”. Acesta a vrut sa exploreze laturile moralitatii in scene care ingheata trairile. Documentarul il prezinta pe artist gatind si mancad ceea ce pare a fi trupul unui fetus.

‘Beijing Swings’, documentarul filmat cu camera ascunsa, este una dintre cele mai veridice marturii despre arta contemporana chinezeasca, care a anticipat un impact global. “Trebuie sa incercam sa intelgem de ce China produce cea mai sangeroasa, cea mai intunecata arta din lume”, declara Januszczak, fara sa ii ia apararea lui Zhu Yu.

Intr-o perioada scurta de timp, arta chineza a ajuns sa cunoasca un bum spectaculos pe piata de specialitate, ceea ce in anul 2002, parea inca o supozitie. Artistii chinezi au ajuns in foarte putin timp sa fie cei mai scumpi din lume, iar lucrarile lor sa fie vandute la preturi exorbitante.

In 2006, Sotheby si Christie, cele mai mari case de lictatie au vandut arta asiatica, in cea mai mare parte chineza, in valoarea de peste 190 de milioane de dolari.

Trendul acelui an fusese dat de vanzarea unei lucrari a artistului Liu Xiaodong, pentru 2, 7 milioane de dolari, ceea ce a reprezentat la acel moment un record pentru un artist chinez, pentru care eliberarea economica de dupa 1979, a insemnat si un imbold in ceea ce priveste arta contemporana.

In ultimii ani s-au deschis la Beijing si Shanghai sute de galerii si muzee private de arta, iar casele de licitatii au uitat traditionalele desene in cerneala, pentru a expune arta contemporana experimentala si avangardista.

“Ce se intampla acum in China se intampla in Europa, la inceputul secolului 20. Limitele sunt sparte, asistam la o revolutie”, a declarat, pentru New York Times, Michael Goedhuis, colectionar si dealer de arta, specializat in arta contemporana asiatica.

In acest moment, galeriile europene mai ales, se grabesc sa cumpere lucrarile unor artisti necunoscuti, abia iesiti de pe bancile scolilor, care ajung sa isi vanda operele chiar si la preturi de peste 10.000 de dolari fiecare, in timp ce comisionarii isi asteapta randul pe listele artistilor chinezi deveniti cunoscuti.

Toate acestea in timp ce, cele mai mari galerii de arta contemporana, precum Solomon R. Guggenheim Museum si Pompidou Center se gandesc sa deschida laturi speciale pentru arta chineza.

Saatchi reia demersul documentarului filmat in 2002 si ofera vizibilitate artistilor chinezi, pentru ca arta este cea mai puternica modalitate de a putea iesi din hatisurile unui sistem cu reguli stricte.

Aflam ca aceasta este o arta care critica guvernul si societatea, care domina scena internationala, intr-un alt documetar prezentat de Saachi si semnat de catre istoricul de arta Pia Getty.

Intre artistii prezentati de Saachi in galeria virtuala descoperim lucrari de Zhang Xiaogang, unul dintre cei mai colectionati artisti din lume, Zhang Dali a carui arta vorbeste despre incertitudinea vietii de zi cu zi, sau pe Cang Xin, cel mai cunscut performartist din China.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.