Participarea la alegerile prezidentiale americane de astazi ar putea atinge o cifra record, datorita popularitatii candidatului democrat Barack Obama, in special in randul celor care nu au mai votat niciodaza, relateaza AFP, potrivit NewsIn.
In ultimii 30 de ani, rata de participare la scrutinul prezidential a oscilat intre 54% si 61%, iar strategia principalelor partide - democrat si republican - a constat, de obicei, in mobilizarea propriului electorat la urne, incercand in acelasi timp sa castige suficienti alegatori independenti pentru a inclina balanta in favoarea lor.

De aceasta data insa, Barack Obama, ajutat de o echipa de campanie foarte bine organizata pe teren, a determinat sute de mii de alegatori care nu au mai votat niciodata sa se inscrie pe listele electorale. "Scopul este mai putin acela de a convinge opozitia, si mai mult acela de a o invinge numeric", explica Doug Chapin, specialist in alegeri la centrul de cercetare Pew, care se asteapta la o participare intre 80% si 90% in unele state.

Aceasta participare exceptionala "va schimba compozitia electoratului", prezice Chapin. Spre exemplu, Virginia voteaza de obicei cu republicanii. Totusi, responsabilii de campanie ai lui Obama au inregistrat 250.000 de noi alegatori, iar democratul conduce anul acesta in sondaje in acest stat. Astfel, Virginia se alatura statelor despre care se presupune ca pot rasturna rezultatul alegerilor.

Ramane de vazut daca acesti noi inscrisi vor vota pentru Obama astazi. "Alegerile precedente au aratat ca una e sa te inscrii si alta sa te deplasezi cu adevarat la urne in ziua scrutinului", subliniaza Chris Dreibelbis, de la centrul de reflectie Reform Institute. Obama beneficiaza de un context care ar trebui sa-i incite pe cetatenii pasivi sa mearga la urne, adauga Dreibelbis. Potrivit sondajelor, trei sferturi din populatia Statelor Unite considera ca tara merge in directia gresita, pe fondul celor doua razboaie costisitoare si nepopulare in care este implicata America si a crizei economice majore.

In plus, scrutinul de astazi va fi unul istoric pentru ca, daca va fi ales, Obama va fi primul presedinte afroamerican, iar daca McCain va iesi invingator, candidata republicana la vicepresedintie, Sarah Palin, va fi prima femeie care ocupa aceasta functie.

"Iata un scrutin in care si cei mai lenesi isi dau seama de miza jocului", subliniaza Steffan Schmidt, profesor de stiinte politice la Universitatea din Iowa.

Chiar daca si republicanii au facut tot posibilul sa-i incurajeze pe alegatori sa participe la vot, rezultatul lor este incomparabil cu fenomenul Obama.

McCain a reusit sa insufle energie bazei republicane dupa ce a nominalizat-o pentru vicepresedintie pe Sarah Palin, care apara opiniile ultraconservatoare. Totusi, potrivit lui Schmidt, "Sarah Palin este, in acelasi timp, o binecuvantare si un blestem pentru John McCain". "Baza crestina si conservatoare (a Partidului Republican - n.red.) este incantata de acest 'ticket' (candidaturile lui McCain si Palin - n.red.), dar aceasta baza nu este destgul de numeroasa. Singura metoda de a castiga este de a atrage suficient de multi alegatori independenti, iar McCain a compromis sprijinul pe care il poate obtine" din partea acestora, comenteaza Schmidt.

Din cei 300 de milioane de cetateni americani, un numar record de 130 de milioane de alegatori sunt asteptati la urne in acest an, fata de 126 de milioane in 2004 (o participare de 63,8%) si 111 milioane in 2000 (59,5%). Rata de participare este calculata in raport cu numarul total de cetateni care au implinit varsta legala pentru a vota (201 milioane in 2006), nu in raport cu numarul celor inscrisi pe listele electorale (135 de milioane). Astfel, o treime din populatie nu era inscrisa pe listele electorale in 2006.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.