30 de manuscrise Emil Cioran la Tribunalul din Paris

Pledoariile in acest proces au inceput pe 29 octombrie, iar verdictul Tribunalului din Paris va fi dat pe 3 decembrie.

Disputa in jurul insemnarilor lui Cioran a inceput din 1997, cand partenera de viata a filosofului, Simone Boué, a murit, lasand bibliotecii Jacques-Doucet "toate manuscrisele lui Cioran, atat cele in franceza, cat si cele in romana, pentru a face obiectul unei editii inedite". Problemele au aparut cand reprezentantii bibliotecii au incearcat sa intre in posesia manuscriselor, disparute in mod misterios. Femeia care curatase casa celor doi din rue de l’Odéon si a carei nume poarta initialele S.B. (Simone Baulez) isi insusise caietele spiralate, impreuna cu o vaza care avea gravat "Cioran et Simone". Menajera gasise, de fapt, cinci versiuni ale "Neajunsului de a te fi nascut" si 18 caiete de jurnal inedit, pe care scria "a fi distruse".

In decembrie 2005, cand Simone Baulez a scos manuscrisele la vanzare, la Hotel Drouot, sala de licitatii din Paris, Cancelaria universitatilor, in a carei gestiune se afla biblioteca Jacques-Doucet, a inaintat o plangere justitiei, cerand restituirea pretioaselor insemnari si deschizand, astfel,"afacerea Cioran".

Cotidianul francez "Le Monde" citeaza pledoariile de debut sustinute de avocatii celor doua parti in fata Tribunalului de mare instanta din Paris, pe 29 octombrie. Roland Rappaport, avocatul menajerei, si-a construit pledoaria in jurul ideii ca Simone Boué nu a facut o donatie legala a caietelor catre biblioteca Jacques-Doucet, iar reprezentantul Cancelariei universitatilor (subordonata Minitsrului Educatiei din Franta) a sustinut ca, oricat de neregulat ar fi actul de donatie, caietele lui Cioran trebuie mentinute in registrul public, fiind inalienabile.

Astazi, valoarea celor 30 de caiete este estimata la peste un milion de euro, in conditiile in care menajera le-ar fi vandut, in 2005, cu doar 150.000 euro. Decizia Tribunalului parizian va fi anuntata pe 3 decembrie.

Nascut la Rasinari, intr-o familie de preoti, Cioran pleaca in Franta in 1936, ca bursier al Institutului Francez din Bucuresti, unde se stabileste definitiv, iar din 1945 abandoneaza scrisul in limba materna ("Indreptar patimas" este ultima scriere in romana, finalizata in 1945) si face primele incercari literare in franceza. "Precis de decomposition" ("Tratat de descompunere") este prima carte aparuta la Gallimard, dupa indelungi rescrieri si exercitii de stil, pentru care primeste singurul premiu literar acceptat de-a lungul vietii, Premiul Rivarol pentru debut. Emil Cioran a incetat din viata in 1995, la Paris.