"Aderarea Romaniei si a Bulgariei ilustreaza cel mai bine de ce oficialii UE prefera sa adopte o pozitie precauta si se abtin de la a face promisiuni de aderare altor tari", comenteaza intr-un amplu material International Herald Tribune (IHT).

La summitul UE-Ucraina desfasurat luna trecuta, europenii si-au luat angajamentul de a intensifica relatiile, dar au evitat sa ofere Kievului o perspectiva europeana concreta.

Unul dintre motivele pentru care Bulgaria si Romania au devenit membre in 2007 a fost reducerea sferei de influenta a Rusiei, remarca publicatia. Dar acest lucru a avut un pret foarte mare, comenteaza IHT.

"Miliarde de euro vor fi acordate acestori tari sub forma de fonduri pentru dezvoltare, dar oficialii europeni se tem ca banii vor fi gestionati gresit si ca vor ajunge pe maini corupte", atrage atentia cotidianul.

Purtatorul de cuvant al OLAF (Oficiul pentru lupta antifrauda al UE), Alessandro Buttice, citat de IHT, critica vehement reformele judiciare din Bulgaria. "Performanta justitiei din Bulgaria este inca indoielnica. Cazurile de coruptie sunt respinse de tribunale in mod frecvent, fara a se oferi o explicatie adecvata", spune Buttice.

Oficiali ai CE sunt ingrijorati si de Romania. La inceputul lunii octombrie presedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a cerut guvernului de la Bucuresti sa "trateze lupta impotriva coruptiei la nivel inalt ca fiind o prioritate nationala".

Ministrii din Bulgaria si Romania sustin insa ca tarile lor sunt supuse unor conditii mult mai dure decat pentru tarile care au aderat in 2004, intrucat opinia publica nu mai este favorabila extinderii.

Aceasta idee a fost respinsa de Mark Gray, purtator de cuvant al CE, care sustine ca, in ciuda faptului ca si alte tari au propriile puncte slabe, "UE a simtit ca este cazul sa instituie unui mecanism de cooperare si verificare numai in cazul Romaniei si Bulgariei".

"Cele doua tari si-au asumat anumite angajamente atunci cand au aderat, iar UE este hotarata sa vegheze ca aceste angajamente sa fie respectate", a mai spus Gray.

Nicu Popescu, cercetator al think tankului European Council on Foreign Relations, considera ca problemele din Romania si Bulgaria au oferit un motiv in plus celor care se opun extinderii UE. "Nimeni din UE nu vorbeste despre aderarea Ucrainei si R. Moldova in viitorul apropiat", a adaugat el.

Citeste si:

Cazul Bulgariei si al Romaniei - ambele devenind membre inainte de a finaliza reforme esentiale - a determinat CE sa fie mai severa atunci cand evalueaza potentiali noi candidati, asa cum este si cazul Croatiei. UE face presiuni asupra Croatiei sa faca eforturi mai mari pentru combaterea coruptiei si crimei organizate.

"Ce s-a intamplat in Romania si Bulgaria a schimbat regulile jocului", a punctat Nikolai Mladenov, europarlamentarul bulgar.

IHT scrie pe larg despre cazul Bulgariei, unde UE a inghetat sute de milioane de euro din cauza coruptiei.

"Cand Bulgaria a aderat la UE anul trecut, acela ar fi trebuit sa reprezinte un moment care sa marcheze inceputul unui demers ambitios de a moderniza foste tari din blocul sovietic, aducandu-le mai aproape de valorile politice europene. Dupa douazeci si doua de luni, guvernul bulgar risca sa piarda, peste cateva saptamani, sute de milioane de euro din fonduri europene si sa sufere o sanctiune fara precedent din partea UE", scrie publicatia.

Miza pentru Bulgaria este de aproape jumatate de miliard de euro, fonduri UE inghetate in iulie dupa ce raportul CE a concluzionat ca fondurile nu sunt gestionate adecvat, mai ales din cauza coruptiei.

Oficiali europeni se afla in aceasta saptamana la Sofia pentru a efectua un audit, iar daca concluziile sunt nefavorabile Bulgariei, atunci tara va pierde 220 milioane de euro din fondurile UE suspendate, al caror termen-limita expira luna viitoare.

Dupa raportul din iulie, Bulgaria pare ca face eforturi considerabile sa isi redreseze slabiciunile, identificand 101 noi cazuri in care s-au constat nereguli in finantarea unor proiecte de agricultura.

La inceputul lunii noiembrie, omul de afaceri bulgar Mario Nikolov a fost adus in fata tribunalului pentru acuzatia ca a obtinut in mod fraudulos fonduri UE pentru agricultura. OLAF (Oficul pentru lupta antifrauda al UE) descria imperiul economic al lui Nikolov ca fiind "o retea infractionala".

Pe de alta parte, scrie IHT, exista mai multe voci care considera ca guvernul de la Sofia nu a facut niciun progres in reformarea sistemului de finantare.

"Nu trebuie sa fie convins numai Bruxellesul, ci si oamenii din Bulgaria. Ei trebuie sa vada cu ochii lor ca procedurile sunt corecte, ca neregulile nu se vor repeta si ca cei care au gresit vor fi judecati. Problema cea mai mare este ca situatia afecteaza in mod negativ proiecte care nu sunt corupte, initiative de care tara are nevoie", spune Nikolai Mladenov, membru al Comisiei de afaceri externe din Parlamentul European.