Dezbateri aprinse a provocat si noul proiect de autonomie extinsa al provinciei sarbe Voivodina, care prevede sa aiba mai ales reprezentanti in strainatate si sa incheie acorduri internationale.

Apele nu s-au limpezit nici in Macedonia, unde albanezii, care reprezinta un sfert din populatia tarii, viseaza la „modelul kosovar“. Privirile expertilor sunt insa indreptate asupra Bosniei, mai ales dupa ce deputatii sarbi bosniaci au cerut dreptul de a convoca un referendum pentru a-si stabili statutul.

Ignorand cererile diplomatilor occidentali de a renunta la retorica separatista, o reuniune de urgenta a Parlamentului regional sarb a adoptat si o a doua rezolutie, menita sa sporeasca autonomia zonelor sarbe fata de guvernul central.

Citeste si:

Bosniacii fac calcule

Cu toate ca aceste rezolutii fara caracter de constrangere nu au forta de lege, ele reflecta aprofundarea conflictului dintre liderii Republicii Srpska si cei ai Federatiei croato-musulmane, entitatile care formeaza Bosnia-Hertegovina in urma Acordului de la Dayton. Deputatii sarbi au adoptat o rezolutie si in februarie, care cere dreptul de a convoca un referendum asupra independentei, daca majoritatea tarilor din UE recunosc independenta Kosovo.