Viitorul presedinte al Statelor Unite va numi cel putin un nou judecator la Curtea Suprema, o miza majora pentru societatea americana, in care teme ca avortul, discriminarea pozitiva si casatoria intre persoanele de acelasi sex ocupa un rol secundar pentru americani, in conditiile crizei economice, potrivit NewsIn.
Conform AFP, numirea unui judecator la Curtea Suprema este o trecere ritualica si care este deseori pentru presedinte cea mai simbolica decizie a sa, pentru ca cei noua "intelepti" ocupa functia pe viata. Sase judecatori au in prezent mai mult de 69 de ani, dintre care unul, John Paul Stevens, numit de presedintele republican Gerald Ford, are 88 de ani si ar putea demisiona.

Ruth Ginsburg, singura femeie judecatoare, are 75 de ani. Iar David Stouter, in varsta de 69 de ani, s-ar putea retrage, potrivit analistilor. Acesti trei judecatori sunt plasati in tabara liberala a Curtii.

Dupa ce a fost neschimbata si foarte echilibrata timp de zece ani (patru judecatori liberali, trei conservatori, doi "imprevizibili"), Curtea Suprema s-a transformat, in mandatul lui George W. Bush, care a numit doi conservatori - pe presedintele Curtii, John Roberts, si pe judecatorul Samuel Alito.

"In prezent, Curtea este cu adevarat divizata in doua tabere: patru judecatori voteaza la fel in majoritatea chestiunilor, alti patru voteaza impotriva lor, iar judecatorul Kennedy este la mijloc, oscileaza de la o tabara la alta", a declarat Bradley Jacob, profesor la Facultatea de Drept din Regent (Virginia).

Fiecare judecator cu tendinte liberale care renunta la functia sa ar putea face sa se incline aceasta balanta in beneficiul conservatorilor, daca John McCain ar castiga alegerile, sau s-ar mentine acest echilibru fragil, daca Barack Obama ar castiga.

Institutie de neatins, Curtea Suprema poate, potrivit ideologiei judecatorilor sai, sa respecte strict Constitutia, asa cum a fost scrisa, sau ar putea-o interpreta tinand cont de evolutia societatii.

In ultimii ani, Curtea i-a acordat victoria lui Bush la alegerile prezidentiale din 2000, dar, in acelasi timp, i-a contestat deciziile cu privire la Guantanamo, in 2004, 2006 si 2008. Insa decizia cea mai simbolica, aflata inca in dezbatere in Statele Unite, este cea referitoare la cazul "Roe versus Wade" din 1973, cand instanta a considerat drept constitutionala decizia unei femei insarcinate de a avorta. Cu atat mai mult cu cat Sarah Palin, opozanta a avortului, este candidata Partidului Republican la vicepresedintie.

"Curtea sta la mana unui judecator care ar putea face parte dintr-o majoritate conservatoare intarita, ceea ce ar putea cauza serioase prejudicii Constitutiei si drepturilor americanilor", a scris in iulie New York Times. "De aceasta data, Roe versus Wade ar putea inclina balanta", scria Los Angeles Times la inceptul lunii octombrie.

Curtea Suprema este suverana, se poate sesiza pe subiecte asupra carora s-a dat deja o decizie, cu scopul de a o schimba sau se poate orienta dupa dezbaterile publice, pentru a se lua o decizie finala. Insa, ca orice judecator, membrii Curtii trebuie sa pastreze distanta fata de consideratiile politice. Unii presedinti au fost surprinsi sa isi vada judecatorii numiti de ei ca voteaza cu alta tabara. Doi din patru judecatori considerati liberali au fost numiti de presedinti republicani, asa cum a fost si Antony Kennedy.

Mai mult, pentru ca un judecator sa fie numit, Senatul trebuie sa isi dea acordul, la incheierea unei faze de confirmare. Or, "cu democratii, care ar urma sa castige 57 de mandate sau mai mult in Senat, acesta nu ar urma sa confirme un judecator mai la dreapta ca Antony Kennedy", analizeaza Neal Devins, profesor de drept, pe blogul Legal Times.

Un precedent periculos a existat in 1987, cand al treilea judecator numit de Ronald Reagan, ultraconservatorul Robert Bork, a fost trimis inapoi de Senat la Curtea de Apel din care facea parte, fara nicio alta forma de proces.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.