UE si-a fixat trei obiective pentru 2020, raportat la 1990: sa reduca cu 20% emisiile de gaze de sera, sa ridice la 20% din consum proportia de energie produsa din surse regenerabile si sa faca economii de energie de 20%.

Italia, precum si Polonia si alte sapte tari membre din estul si centrul Continentului contesta unele masuri propuse de Comisie, argumentand ca acestea vor presupune costuri uriase pentru economia lor. Masura cea mai controversata a planului este propunerea de a tranzactiona fiecare tona de CO2 emisa de industria grea - producatori de energie, siderurgie, industrial chimica si petrochimica - incepand din 1 ianuarie 2013 si de a folosi banii astfel obtinuti pentru tranzitia catre o energie curata. In cadrul acestui sistem, companiile care vor reusi sa isi reduca emisiile, vor putea revinde pe piata europeana cotele nefolosite altor companii, care polueaza mai mult.

Pentru a-si consolida pozitia, polonezii organizasera chiar inaintea summitului un "minisummit" cu alte sapte tari - Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria si Romania. Intr-o declaratie comuna, aceste tari foste comuniste au cerut UE sa se "abtina" de la adoptarea unor masuri "care nu respecta diferentele de potential economic intre statele membre". La reuniunea organizata de Polonia a participat si premierul Calin Popescu-Tariceanu, potrivit unui comunicat al Guvernului. Cei opt prim-ministri au convenit ca "noul regim european in materie de energie si schimbari climatice poate fi adoptat numai prin consens si de o asemenea maniera incat sa stimuleze coeziunea sociala si dezvoltarea economica pentru toate statele membre", precizeaza comunicatul Guvernului, sugerand ca Romania sprijina pozitia Poloniei.

Sub amenintarea unui veto, liderii europeni au ajuns la un acord care permite continuarea negocierilor cu conditia explicita ca situatia fiecarei tari in parte sa fie luata in calcul si ca decizia finala sa fie aprobata "in unanimitate" de sefii de stat si de guvern la urmatorul summit, de la jumatatea lunii decembrie.

Citeste si:

Decizia risca sa compromita ambitia UE de a ajunge la un acord intern cu privire la PEC inainte de conferinta ONU consacrata climatului, care va incepe in 1 decembrie la Poznan, in vestul Poloniei.
Polonia, unde productia de electricitate se bazeaza in mare parte pe carbune, a schitat deja cateva propuneri alternative. "Avem trei obiective principale", a explicat Rafal Grupinski, subsecretar de stat pe langa premierul polonez. Varsovia conteaza pe instituirea unui sistem de trepte pentru evolutia preturilor la energie. Polonia doreste modificarea sistemului propus de Comisie al licitarii emisiilor de CO2 si cere sa se tina cont de PIB-ul fiecarui stat la calcularea costurilor ce decurg din cotele de CO2, a spus oficialul polonez in marja summitului. Guvernul polonez ar vrea de asemenea ca sistemul de tranzactionare "sa recompenseze producatorii de electricitate care folosesc tehnologiile cele mai moderne, cu volume de emisii de CO2 mai reduse", a explicat el.

Potrivit presei poloneze, Guvernul studiaza in special solutii care sa permita recuperarea si stocarea sub pamant a emisiilor centralelor sale electrice. Aceasta metoda provoaca insa temerile oamenilor de stiinta, care se tem de o poluare a apelor subterane.

Anterior, Polonia propusese trecerea treptata la tranzactionarea emisiilor de CO2 pentru sectorul energetic, pe parcursul perioadei 2013-2020.

In mod paradoxal, Polonia, care a tinut sa organizeze anul acesta conferinta mondiala a ONU consacrata climatului, este tara care se opune cel mai mult planului UE de combatere a incalzirii globale, comenteaza AFP.