UE va opta oficial, la summitul de miercuri si joi, pentru imigratia selectiva

O mie de asemenea imigranti plecati de pe coastele Africii de Nord au debarcat in valuri in Italia numai in ultimele cateva zile. Acestia vor fi cu siguranta trimisi inapoi, cu exceptia cazului in care pot dovedi ca sunt refugiati si indeplinesc conditiile pentru a cere azil.

Pactul nu este o politica comuna, ci o serie de angajamente comune. Fiecare tara membra ramane stapana pe politica sa de imigratie, dar abtinandu-se sa "afecteze interesele celorlalte" si cooperand pentru a combate imigratia clandestina.

Negocierile nu au fost usoare si proiectul initial a fost mult diluat la presiunile Guvernului socialist spaniol. Astfel, Franta a fost constransa sa renunte la contractul de integrare, care le-ar fi impus imigrantilor obligatia de a invata limba tarii-gazda si de a-si insusi valorile europene.

Acordul asupra Pactului pentru imigratie a fost anuntat in iulie, dar oficializarea sa a fost pastrata pentru primul summit organizat de presedintia franceza a Uniunii, care facuse din aceasta o prioritate.

Criza financiara risca totusi sa arunce pe plan secund acest subiect. "Este un lucru bun, caci acest pact nu va schimba nimic" din soarta rezervata in prezent migrantilor, spune ironic eurodeputata franceza Hélène Flautre, membra a grupului Verzilor. "Avem nevoie de o politica de imigratie bazata pe pragmatism si nu pe ipocrizia" unui act prezentat ca o mare ameliorare, sustine ea.

Liderii europeni raman liberi sa decida in domeniul imigratiei legale "in functie de prioritatile lor, de nevoile si capacitatile nationale de primire", precizeaza Pactul.

O "carte albastra" a fost conceputa pentru a-i atrage pe strainii cu studii superioare si calificare inalta. Documentul va permite titularului si familiei sale sa munceasca si sa locuiasca in statul care i l-a emis. Cartea albastra europeana nu atinge insa nivelul "green card"-ului american, pentru ca nu va fi un permis de sedere si de munca permanent si nici nu va fi valabil in toate tarile UE.

Tarile membre raman libere si sa isi aleaga mijloacele de a combate imigratia clandestina. Aproape opt milioane de straini locuiesc ilegal in statele UE. Tarile europene vor putea decide sa faca regularizari sau expulzari. Regularizarile trebuie sa se faca totusi "de la caz la caz" si nu in valuri, asa cum au facut recent Italia si Spania.

Expulzarile se vor face de preferat pe baze de voluntariat, cu respectarea drepturilor omului si demnitatii persoanelor in cauza. In caz de refuz, un act normativ recent, "directiva de repatriere", standardizeaza procedurile de expulzare. Criticata drept "directiva rusinii" de catre aparatorii drepturilor omului, aceasta a fost aprobata cu o larga majoritate de deputatii de stanga si de dreapta din Parlamentul European. O masura anume a starnit in mod deosebit dezbateri: daca justitia are elemente solide pentru a cere ca o persoana care urmeaza sa fie expulzata se va ascunde, poate decide plasarea sa in detentie pentru o perioada maxima de 18 luni.

Dar expulzarea nu va putea fi efectiva, decat daca tara de origine a imigrantului este clar stabilita si daca aceasta tara are acorduri de readmisie cu UE.

Fiecare stat membru isi ia angajamentul de a recunoaste deciziile de expulzare luate de justitia altor tari si de a nu adopta reguli mai stricte decat cele fixate de directiva. In schimb, nu s-a ajuns la un acord pentru sanctionarea celor care exploateaza imigrantii clandestini in Europa.