Si daca lucrurile stau intr-adevar astfel, ce sanse reale ar mai avea Obama sa castige? Sunt Statele Unite gata sa lase Casa Alba pe mainile unui presedinte de culoare? Cat de mult va conta factorul rasial in cursa electorala de anul acesta, in conditiile in care, po­trivit unui sondaj USA To­day/Gal­lup din iulie, 38% dintre americani consi­dera ca problemele rasiale nu vor disparea niciodata?


Potrivit lui Andrew Kohut, prese­dinte al Pew Research Center, „56% dintre democrati cred ca multi ameri­cani nu vor vota cu Obama pen­tru ca este de culoare“. Culoarea pielii ar pu­tea fi insa pentru Obama un deza­van­taj in aceeasi masura in care ar putea fi si unul dintre punctele lui forte.

Unii dintre sustinatorii lui Obama spun ca multi alegatori albi sunt „ra­sisti nedeclarati“ si nu ar vota pentru o persoana de culoare. Desi Obama conduce in sondaje, acestea pot fi ire­levante. Unora dintre albi, spun ei, le este frica sa recunoasca faptul ca au prejudecati. Un argument adus in dis­cutie de unii dintre analisti este acela ca au existat si cazuri in care rezul­ta­tele sondajelor de opinie si cele de dupa numararea voturilor au fost total dife­rite, fiind influentate de rasa candi­da­­tului.

Cel mai cunoscut caz este cel din 1982, cand afroamericanul Tom Bradley a pierdut cursa pentru functia de guvernator al Californiei in favoa­rea rivalului alb George Deukmejian, in ciuda faptului ca, in sondajele pre-electorale, candidatul de culoare avea un avans considerabil. Ceea ce a ra­mas in istorie sub numele de „Efectul Brad­ley“ presupune ca alegatorii albi vor minti in sondaje in legatura cu ade­varatele lor intentii, tocmai pentru ca se tem sa nu fie catalogati drept ra­sisti. Efectul Bradley are insa si un revers: in 2006, cand afroamericanul Harold Ford si cau­cazianul Bob Corker au candidat pentru functia de senator de Ten­nessee, desi Ford a pierdut, re­zultatele lui au fost mult mai bune de­cat pre­conizau sondajele.