Institutul suedez le-a decernat luni premiul Nobel pentru medicina si fiziologie francezilor Luc Montagnier, directorul Organizatiei Mondiale pentru Cercetare si Prevenirea SIDA, si Francoise Barre-Sinoussi de la Institutul Pasteur, pentru descoperirea virusului care a provocat moartea a 25 de milioane de persoane incepand din anii '80, cand a fost identificat pentru prima oara. Cei doi francezi vor imparti premiul cu germanul Harald zur Hausen de la Universitatea din Duesseldorf, fost director al Centrului de cercetare oncologica german, pentru descoperirea papilomavirusului care cauzeaza cancerul de col uterin.

"Cei trei laureati (francezi - n.red.) au descoperit doua virusuri noi de mare importanta si rezultatul descoperirilor lor a dus la imbunatatirea sanatatii globale", a spus Jan Andersson, membru al Comitetului Nobel de la Institutul Karolinska din Suedia.

Montagnier a declarat pentru Reuters din Abidjan, Coasta de Fildes, unde se afla pentru o conferinta, ca premiul sau trimite un mesaj puternic. "Intervine intr-o perioada in care s-au facut multe progrese in cercetare, dar nu suficiente, pentru ca epidemia continua", a spus Montagnier. "Noi suntem in Africa. Multi dintre cei infectati de aici nu au acces la medicina".

Decizia Comitetului Nobel transeaza in favoarea celor doi francezi, intr-o disputa legata de paternitatea descoperirii HIV, care era revendicata si de dr. Robert Gallo, pe atunci directorul Institutului Oncologic American. Montagnier si Gallo s-au acuzat reciproc ca au lucrat cu mostre contaminate si a fost nevoie de negocieri la nivel de sefi de stat pentru a convinge cele trei institute de cercetare implicate sa imparta drepturile de autor pentru descoperire.

"Nu a existat nicio indoiala cu privire la cine a fost autorul descoperirilor fundamentale", a declarat pentru Reuters Maria Masucci, membra a Comitetului Nobel.


La randul sau, laureata Barre-Sinoussi a declarat intr-un interviu telefonic acordat postului de radio RTL ca disputa cu Gallo face parte din trecut. "Este un conflict ce trebuie uitat. Este adevarat si faptul ca echipele americane au avut contributii importante la descoperirea virusului, iar acest lucru trebuie recunoscut", a spus ea.

Citeste si:

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a remarcat ca este primul premiu Nobel pentru medicina obtinut de o echipa de cercetatori francezi dupa 1980. "Acest premiu Nobel este o onoare pentru intreaga medicina si cercetare biomedicala franceza si europeana", a spus el.

La inceputul anilor '80, cand Montagnier si Barre-Sinoussi si-au inceput cercetarile, un sindrom imuno-deficitar pana atunci necunoscut incepuse sa faca victime in Occident. Cercetatorii francezi au descoperit ca virusul infecta si ucidea limfocitele, celule responsabile de imunitatea organismului. Descoperirile lor au ajutat la explicarea modului cum actioneaza HIV si au facut posibila producerea unor medicamente care tin boala sub control.

La randul sau, germanul Zur Hausen a fost premiat pentru cercetarile sale care au avut la baza ideea ca papilomavirusul uman, HPV, cauzeaza cancerul de col uterin, a doua forma de cancer ca incidenta la femei. Zur Hausen, care si-a inceput cercetarile in anii '70, a cautat diverse tipuri de HPV in esantioanele prevelate pentru biopsii. Tipurile de virus identificate de el au fost descoperite in circa 70% din tumorile de col uterin din toata lumea.

"Peste 5% din toate imbolnavirile de cancer din toata lumea sunt cauzate de infectii persistente cu acest virus", a aratat Comitetul Nobel in comunicatul sau. Circa 500.000 de femei sunt diagnosticate anual cu aceasta forma de cancer, iar 300.000 mor din aceasta cauza, in special in tarile in curs de dezvoltare. Companiile Merck & Co si GlaxoSmithKline produc vaccinuri impotriva cancerului provocat de acest virus.

Premiul pentru medicina deschide in mod traditional saptamana premiilor Nobel. Premiile Nobel, pentru realizari in domeniul stiintei, literaturii si pacii au fost decernate pentru prima oara in 1901, potrivit testamentului inventatorului dinamitei, Alfred Nobel. Premiul Nobel pentru economie a fost creat in 1968.
Marti vor fi anuntati laureatii pentru fizica, miercuri pentru chimie, joi pentru literatura, iar cel pentru pace va fi facut public vineri, la Oslo.