Rivalitatile etnice inca pot provoca destramarea Bosniei

Lajcak a mai declarat pentru ziarul Dnevni Avaz ca animozitatile dintre cele doua regiuni ale Bosniei, Federatia croato-musulmana si Republika Srspka, au slabit statul si au blocat progresul acestuia catre o eventuala aderare la UE.

Cele doua regiuni autonome, create in urma acordului de pace de la Dayton, care a pus capat razboiului din Bosnia dintre anii 1992 si 1995, coexista intr-o alianta dificila, sub conducerea unor institutii centrale slabe, potrivit NewsIn.

"Nu poti spune ca esti in favoarea statului Bosnia-Hertegovina, dar in acelasi timp sa consideri o jumatate de tara drept dusmani (...). Nu poti spune ca respecti Bosnia-Hertegovina, dar sa faci in acelasi timp tot posibilul sa slabesti autoritatea institutiilor statului", a declarat Lajcak, criticandu-i astfel pe liderii musulmani si sarbi.

Ostilitatile dintre liderii musulmani bosniaci si cei sarbi bosniaci au dominat scena politica din Bosnia inca de la alegerile parlamentare din octombrie 2006.

Sarbii bosniaci vor sa-si pastreze o cat mai mare autonomie regionala, in detrimentul institutiilor centrale ale statului, pe care UE le vrea cat mai puternice, conditionand astfel apropierea Bosniei de UE.

De cealalta parte, musulmanii bosniaci vor un stat mai centralizat. Bosnia a semnat in luna iunie Acordul de Stabilizare si Asociere (ASA) cu UE, un prim pas in procesul de aderare la Uniune.

Totusi, retorica ostila continua, cu o saptamana inainte de alegerile locale din 5 octombrie, sarbii bosniaci amenintand ca se vor retrage din reteaua electrica centralizata si ca vor obstructiona activitatea televiziunii publice. La randul sau, liderul sarb bosniac, Milorad Dodik, a amenintat in repetate randuri cu secesiunea Republicii Srspka, daca liderii musulmani vor continua sa puna sub semnul intrebarii legitimitatea entitatii sarbe.

Lajcak, reprezentantul comunitatii internationale, care poate impune legi si demite politicienii care impiedica pacea, a declarat ca nu va interveni in activitatea liderilor locali, la 13 ani de la incheierea razboiului.
"Daca cineva crede ca poate sta in biroul sau de lider politic pentru a trimite mesaje otravite, in timp ce comunitatea internationala ii face munca, atunci ceva este gresit", a adaugat el. "Cat mai intentioneaza sa se ascunda in spatele comunitatii internationale?", a mai declarat Lajcak.

Tot miercuri, sarbii bosniaci au denuntat discursul pe care reprezentantul musulman la presedintia tricefala bosniaca, Haris Silajdzici, l-a tinut in fata Adunarii Generale a ONU, careia i-a cerut sa "repare" "efectele genocidului" din Bosnia, relateaza AFP.

Premierul sarb bosniac, Milorad Dodik, l-a acuzat pe liderul musulman ca a "abuzat de functia" sa si ca a "discreditat cu fiecare ocazie orice incercare de acord in Bosnia-Hertegovina", potrivit agentiei SRNA. El a adaugat ca Silajdzici a "intrecut orice limita" si ca discursul sau a fost "inadmisibil", potrivit aceleiasi surse.

Silajdzici, presedintele in exercitiu al presedintiei tricefale bosniace, formata din cate un reprezentant pentru sarbi, musulmani si croati, a cerut marti Adunarii Generale a ONU sa "repare greselile" din perioada in care s-a desfasurat razboiul din Bosnia (1992-1995), potrivit unui comunicat al cabinetului sau.

Acordul de pace de la Dayton "avea ca obiectiv sa anuleze rezultatele genocidului si epurarii etnice" comise de fortele sarbe bosniace, a declarat Silajdzici in discursul sau. El a adaugat ca "incalcarea principiilor de baza" ale acestui acord au ajutat la mentinerea unui "apartheid etnic" in Bosnia. "Este responsabilitatea acestei institutii sa repare greselile", a mai spus Silajdzici.

El a facu referinta la existenta Republicii Sarspka (RS), entitate sarba bosniaca, pe care a acuzat-o de "discriminare sistematica", vizand sa "impiedice reintoarcerea refugiatilor" croati si musulmani.

Razboiul din Bosnia a provocat moartea a cel putin 100.000 de persoane. Dintre cele aproximativ 2,2 milioane de refugiati, circa o jumatate nu s-au mai reintors la casele lor, potrivit autoritatilor locale.

Pe de alta parte, Nebojsa Radmanovici, membru sarb in presedintia bosniaca, a declarat ca discursul lui Silajdzici a reprezentat "un apel direct la anularea acordului de pace de la Dayton". "Cei care fac declaratii atat de grave submineaza structura fragila de pace si stabilitate din Bosnia", a adaugat el.

Intr-o scrisoare adresata luni secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, Radmanovici l-a avertizat pe acesta ca discursul lui Silajdzici "nu reprezinta o opinie oficiala" a presedintiei bosniace. Potrivit lui Nebojsa Radmanovici, acest discurs ar fi trebuit aprobat inainte de ceilalti doi membri ai presedintiei tricefale din Bosnia.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe