Ministrul austriac de externe Ursula Plassnik a salutat "progresele importante inregistrate" dupa discutiile de luni, dintre presedintele rus Dmitri Medvedev si seful statului francez, care asigura si presedintia UE. La randul sau, omologul sau italian Franco Frattini a salutat faptul ca, "pentru prima data, au fost stabilite termene limita" pentru retragerea fortelor ruse si pentru desfasurarea unei misiuni de observatori a UE.

Antonio Missiroli, analist al European Policy Center, de la Bruxelles, considera ca fixarea unui termen de o luna pentru retragerea Georgiei este o chestiune "pozitiva", deoarece exista un termen masurabil si persoane care sa il masoare", adica cei 200 de observatori ai UE, care urmeaza sa fie desfasurati in Georgia incepand din luna septembrie. "Desi termenul este mai lung decat cel pe care l-ar fi dorit europenii si Occidentul in general", Rusia este supusa in continuare la presiuni, pentru ca, imediat dupa conferinta anuntata a donatorilor pentru Georgia, va avea loco noua reuniune europeana, in 15-16 octombrie.

Nicolas Sarkozy a lasat aceasta amenintare sa planeze luni seara: daca la expirarea termenului trupele ruse nu se vor fi retras pe pozitiile dinainte de 7 august. "atunci, cinci zile mai tarziu, Europa" va stabili consecintele pe care va trebui sa le suporte Moscova, a declarat el.

Liderii europeni - care au respins pana in prezent orice sanctiuni, dar au amanat negocierile pentru un acord de parteneriat consolidat cu Moscova - ar putea merge mai departe, revenind asupra avantajelor comerciale acordate Moscovei sau anuland summitul UE-Rusia, care urmeaza sa aiba loc la Nisa, in 14 noiembrie, explica analistul Andrew Wilson, de la Consiliul European pentru Relatii Externe, de la Londra.

Pe de alta parte, Nicolas Sarkozy nu a spus nimic luni pentru a sustine apelurile repetate ale presedintelui georgian Mihail Saakasvili, privind "respectarea integritatii teritoriale" a Georgiei - ceea ce presupune ca Abhazia si Osetia de Sud sa ramana sub controlul Guvernului de la Tbilisi.

Multi analisti considera ca aceasta lacuna face ca rezultatele obtinute de UE sa fie "cel mult o victorie pe jumatate". Cu atat mai mult cu cat Rusia nu a confirmat asigurarile date luni seara de Sarkozy, potrivit caruia observatorii UE vor avea dreptul sa intre in Abhazia si Osetia de Sud.

In plus, seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov a subliniat ca fortele ruse vor ramane mult timp in Abhazia si Osetia si ca observatorii europeni sunt considerati garanti ai "actelor partii georgiene".

In lipsa unor garantii privind aria sa de actiune, viitoarea misiune europeana - pe care urmeaza sa o aprobe luni ministrii de externe ai UE - s-ar putea afla in pozitia neconfortabila de a fi nevoita sa monitorizeze respectarea noilor "frontiere" ale Georgiei, asa cum au fost redefinite de interventia rusa.

Citeste si:

"Vestea buna este ca negocierile demonstreaza ca Rusia nu este impermeabila fata de presiunile externe. Vestea proasta este ca UE risca sa intampine probleme" si sa fie "acuzata ca ajuta Rusia sa impuna" independenta Abhaziei si Osetiei de Sud, afirma Tomas Valasek, de la Centrul pentru Reforme Europene de la Londra.


Pe de alta parte, presa rusa este de parere ca atat Rusia, cat si Europa au obtinut ce au dorit de la intalnirea de luni dintre Dmitri Medvedev si delegatia europeana condusa de Nicolas Sarkozy.

"Rusia a obtinut ce a vrut de la Georgia - Tbilisi isi va retrage trupele in cazarmi pana la 1 octombrie - si ea accepata, la randul ei, cererile Europei", potrivit cotidianului oficial Rossiïskaïa Gazeta.

"Kremlinul a primit garantii si o promisiune scrisa ca Georgia nu va recurge la forta impotriva Osetiei de Sud si Abhaziei", adauga ziarul. "Insa si Sarkozy a cules lauri: a plecat de la Moscova la Tbilisi cu acorduri ce vor ameliora situatia din Caucaz".

Cotidianul Kommersant este mai sarcastic, ironizand modul presedintelui francez "transportat de victorie" de a prezenta acordul ca "realizarea sa personala si, evident, istorica", mai ales retragerea rusa din Georgia. Cotidianul citeaza un oficial de la Kremlin, care subliniaza ca acest punct precis nu a fost dezbatut. "Credeau poate ca nu doream? Credeau ca ar fi o problema dar este in interesul nostru: sa ne scoatem soldatii de acolo si sa aducem cat mai multi observatori europeni", potrivit sursei.

Alte ziare se intereseaza de principalul punct sensibil: recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. "Este vorba despre cea mai mare problema dintre Moscova si Bruxelles, chiar daca se face abstractie de orice isterie legata de sanctiuni sau ruperea relatiilor", potrivit Izvestia.

"Medvedev a repetat ca Rusia nu are niciun alt mod de a salva vieti si Sarkozy, in pofida lejeritatii tonului, nu se demarca de faptul ca o astfel de recunoastere incalca dreptul international".

"O solutie in Caucaz dupa aceasta intalnire nu va fi o garantie ca nu se vor mai inregistra disensiuni intre Rusia si Europa", scrie Gazeta. "Oricum, este clar acum ca exista garantii ca o confruntare militara nu se va repeta in Abhzia si Osetia de Sud", scrie ziarul.