Georgia a cerut Curtii Internationale de Justitie (CIJ), de la Haga, sa ordone de urgenta Rusiei sa inceteze "epurarea etnica" in Osetia de Sud, Abhazia si zonele georgiene ocupate, relateaza AFP, potrivit NewsIn.
"Acest caz este unul de epurare etnica a georgienilor si a altor minoritati etnice de pe teritoriul georgian", a explicat profesorul James Crawford, reprezentant al Tbilisi, in deschiderea audierilor care vor dura pana miercuri.

Tbilisi estimeaza ca 150.000 de georgieni s-au refugiat de la inceputul interventiei militare ruse in Osetia de Sud din 8 august. Moscova a trimis tancuri si trupe in Osetia de Sud ca reactie la o ofensiva esuata a Georgiei pentru a prelua controlul asupra regiunii separatiste. (Aceste cifre indica faptul ca este vorba in special de georgieni care nu locuiesc in Osetia de Sud, provincie cu 70.000 de locuitori, dintre care numai intre 15.000 si 20.000 de georgieni). Fortele ruse si-au continuat apoi avansarea pe teritoriul gerogian, unde au stabilit o zona tampon in apropiere de Osetia de Sud si de Abhazia, o alta regiune separatista prorusa.

Deplasari importante ale populatiei s-au inregistrat si pe teritoriul propriu-zis al Georgiei, unde satele din apropierea regiunilor separatiste au fost cucerite de militiile osete proruse, ceea ce i-a determinat pe localnici sa fuga.

In total, "450.000 de georgieni, adica 10% din populatia totala, au fost expulzati si fortati sa se refugieze" de la inceputul anilor '90, a declarat viceministrul georgian al justitiei, Tina Burjaliani. (Mii de refugiati georgieni -250.000, potrivit Tbilisi- au fost izgoniti din Abhazia intre 1991 si 1992, in urma unui conflict armat).

"Refugiatii" au fost victimele unei "campanii de persecutie" desfasurata de Rusia, a afirmat Burjaliani. "Suntem ingrijorati pentru miile de georgieni impotriva carora discriminarile continua", a adaugat ea.

Profesorul Payam Ahavan, membru al delegatiei Georgiei, a citat un raport al organizatiei internationale Human Rights Watch (HRW) din 12 august, care relata "scene terifiante de distrugere in patru sate locuite numai de georgieni".

"La 28 august, HRW a conchis ca, in pofida obligatiei Rusiei de a asigura securitatea si bunastarea civililor aflati sub controlul sau, acestia nu sunt pe deplin protejati", a afirmat Ahavan. Profesorul a citit marturii ale refugiatilor, obligati sa fuga pentru a-si salva viata.

Intr-o plangere depusa la 12 august, Tbilisi a acuzat Moscova ca a violat "Conventia internationala pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala", datand din 1965. La 14 august, Georgia a adaugat plangerii sale o cerere pentru masuri urgente, numite "conservatoare", si asteapta o decizie, care ar putea fi luata peste mai multe luni, chiar cativa ani. Totusi, decizia ar putea fi luata si numai peste cateva saptamani.

Georgia a cerut judecatorilor sa someze Rusia sa inceteze "epurarea etnica" si sa le permita refugiatilor sa se intoarca in cele doua regiuni separatiste, de unde au fost alungati.

Cea mai inalta instanta judiciara a ONU, CIJ judeca diferendele dintre state. Deciziile sale sunt obligatorii si nu pot fi vizate de proceduri de apel.

Pentru prima oara de la inceputul conflictului din 8 august, ambasadorii suedez, estonian si leton au avut dreptul vineri sa patrunda in zona tampon creata de fortele ruse in sudul Osetiei de Sud. Ei au fost lasati sa intre insa numai in satul Karaleti, situat in apropiere de granita, si si-au exprimat "ingrijorarile cu privire la o posibila epurare etnica".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.