Cele doua mari grupuri din Parlamentul European, socialistii si crestin-democratii, au demonstrat, prin amanarea primirii observatorilor din Romania si Bulgaria, ca aceste doua tari sunt tratate cu alta masura, una mai mica, decat ultimele 10 state care au aderat la UE.

Argumentele care au stat la baza deciziei de amanare a primirii parlamentarilor din cele doua tari pana la 1 ianuarie 2007, desi Tratatul de aderare prevede inceperea stagiului in toamna acestui an, sunt legate, in principal, de buget. In absenta presedintelui Parlamentului, Josep Borrell, aflat la Budapesta, ei au argumentat ca acele 10 tari care au aderat anul trecut si-au trimis observatori cu un an inainte de aderare si ca acesta e precedentul care trebuie urmat.

Altii au invocat motive financiare, dat fiind ca Parlamentul European ar trebui sa plateasca diurnele si calatoriile pentru 52 de persoane in plus.Europarlamentarul socialist olandez Jan Marinus Wiersma sustine ca "motivele principale sunt de natura practica, organizatorica si sunt legate si de costuri. Ne-am pus intrebarea de ce sa oferim Romaniei si Bulgariei o perioada de acomodare mai mare decat au avut celelalte 10 noi membre. Un an este mai mult decat suficient".

NEMULTUMIRI

Alianta liberalilor si democratilor europeni si-a exprimat imediat nemultumirea fata de hotararea celorlalte grupuri parlamentare, aratand ca este o masura nepotrivita la scurt timp dupa semnarea Tratatului de aderare.Liberalii si democratii europeni isi exprima dezacordul fata de ceea ce ei numesc "refuzul unei curtoazii acordate si celorlalte 10 tari dupa ce acestea au semnat Tratatul de aderare".

Citeste si:

Liderul liberal Graham Watson a calificat decizia drept "rusinoasa si meschina".El spune ca exista unele implicatii financiare, dar ele sunt relativ reduse fata de bugetul total al Parlamentului.Ceea ce ar fi mult mai important, sustine liderul liberal, este semnalul politic nefericit transmis Bulgariei si Romaniei, care participa deja ca observatoare la reuniunile Consiliului de Ministri.

RETICENTE

Decizia a fost luata, desi nu se recunoaste la nivel de Legislativ European, pe fondul unor reticente din ce in ce mai vizibile exprimate in anumite cercuri politice, din principalele state membre ale UE. Este vorba, pe de o parte, despre rezervele exprimate de presa germana, spaniola, britanica si, pe de alta parte, despre dificultatile reale cu care se confrunta economiile din UE.

Analistii occidentali afirma ca dificultatile economice ale tarilor UE, somajul destul de ridicat din cateva state europene importante, dificultatea lor de a respecta limita de 3% in materie de deficit bugetar au creat o anumita precautie la nivelul clasei politice in ce priveste procesul de extindere, absorbtia celor 10 state membre noi, intrate la 1 mai anul trecut, fiind destul de dificila.

Aceiasi analisti subliniaza insa ca, in 2002, cand s-a votat bugetul Parlamentului European pana in 2007, se stia, cu atat mai mult cu cat semnarea Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei a insemnat o decizie politica, faptul ca, la scurt timp de la semnare, urma ca parlamentarii romani si bulgari sa fie primiti ca observatori, prin urmare, cheltuielile ar fi trebuit prevazute sau chiar au fost prevazute.