Liderul cipriot grec Demetris Christofias, presedintele Republicii Cipru, si liderul cipriot turc Mehmet Ali Talat, presedintele Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscuta numai de Ankara, vor incepe negocierile pe aeroportul dezafectat din Nicosia, in zona-tampon controlata de ONU.

Aceasta reuniune va reprezenta numai inceputul oficial al tratativelor, cele mai serioase dupa planul ONU aprobat de cipriotii turci, dar respins de cipriotii greci prin referendum, in aprilie 2004. In urma acestei consultari populare, numai o parte a insulei a aderat la UE.

Christofias si Talat au convenit deja sa stabileasca o linie telefonica securizata pentru a facilita contactele directe in timpul negocierilor, pe parcursul carora cei doi se vor intalni cel putin o data pe saptamana.

Nu a fost fixat niciun termen, insa ONU a avertizat asupra faptului ca discutiile nu vor putea dura la infinit, fara progrese tangibile.

Discutiile premergatoare lansate in martie au fost insotite de o serie de masuri de "bunavointa", printre care deschiderea centrului istoric din Nicosia.

Optimistii mizeaza pe afinitatile personale si politice ale celor doi lideri de stanga, care s-au intalnit deja de mai multe ori in ultimele luni.

Christofias, care conduce partidul comunist Akel, a fost ales in februarie in urma unei campanii concentrate pe un program de relansare a eforturilor de reunificare. Talat, liderul partidului republican turc de centru-stanga, a sprijinit raspunsul afirmativ la referendumul din 2004.

"Avem semne de schimbare de atitudine", a declarat pentru AFP analistul cipriot grec Sofronis Sofroniou. "Este un caz rar cand ambele parti impartasesc aceleasi opinii. Talat si Christofias provin din acelasi mediu", a adaugat el.


Sofroniou a mai avertizat ca, din cauza ca Turcia mentine 40.000 de soldati in partea ocupata din nordul insulei, niciuna dintre parti nu are libertate deplina de a incheia un acord.

Citeste si:

"Daca situatia ar depinde numai de Talat, poate am avea o solutie, dar intrebarea este: Ce vrea Ankara? Care sunt proiectele sale?", a adaugat Sofronoiu.

Pe de alta parte, un expert in afaceri internationale de la Universitatea din Nicosia, profesorul Hubert Fautsmann, s-a aratat sceptic.

"Sansele de a gasi o solutie sunt, poate, mai mari ca inainte, dar, din pacate, asta nu inseamna ca ele sunt bune. Exista 30% sanse de succes. Daca ar fi sa pariez, nu as paria pe un rezultat bun.", a explicat el.

"Cei doi nu au ajuns la acorduri privind multe teme. Trebuie facute concesii in legatura cu prezenta militara a Turciei si dreptul sau de a interveni", a adaugat el.

"Turcia trebuie sa primeasca ceva in schimbul renuntarii la acest drept, cum ar fi aderarea la UE, dar nu cred ca UE va face o astfel de concesie Turciei, cand tari ca Franta si Germania se opun", a mai declarat Hubert Fautsmann.

Ultimele zile au fost marcate de o polemica declansata dupa ce partea cipriota turca a refuzat sa deschida, in vestul insulei, un punct de trecere pentru cipriotii greci care doresc sa mearga in pelerinaj in nordul insulei.

Cipru este divizat din 1974, cand Turcia a invadat partea nordica a insulei dupa o lovitura de stat a nationalistilor ciproti greci, sustinuti de Atena.

Turcia a insistat intotdeauna asupra mentinerii dreptului sau de interventie obtinut, alaturi de Grecia si Marea Britanie, prin tratatele care au recunoscut independenta insulei mediteraneene in 1960.