Rusia si Uniunea Europeana au un parteneriat care dateza in 1997, cand Rusia inca se refacea dupa haosul economic generat de dezmembrarea URSS. Liderii celor doua parti intentioneaza sa inlocuiasca acordul de parteneriat actual printr-un text mai bine adaptat ambitiilor actuale ale Rusiei - un acord care sa acopere toate domeniile relatiilor dintre europeni si rusi, de la energie pana la comert, lupta impotriva terorismului si drepturile omului.

Dintre toate tarile cu care UE are relatii constante, Rusia este aceea cu care reuniunile oficiale sunt cele mai frecvente: doua summituri anuale UE-Rusia (fata de unul singur cu Statele Unite si China), reuniuni regulate cu seful diplomatiei ruse si multe forumuri tematice, concentrate pe subiecte care variaza de la drepturile omului, pana la justitie si cultura.

Schimburile si investitiile au crescut in mod constant odata cu dezvoltarea Rusiei din ultimii ani, iar UE este de departe principalul partener comercial al Rusiei, desi importurile din aceasta tara se bazeaza in principal pe produse energetice.

Totusi, relatiile bilaterale au devenit sensibile inca din 2004, dupa extinderea UE catre est si in contextul in care Vladimir Putin a depus eforturi pentru a reafirma puterea rusa.

Prin traditie mai neincrezatoare fata de Moscova decat partenerii lor din "vechea Europa", Polonia si tarile baltice au promovat o politica mai dura fata de Kremlin. Mai multe conflicte energetice dintre Rusia si vecinii sai - Ucraina iar apoi Lituania - au consolidat argumentele lor, tarile UE constientizand dependenta lor fata de Rusia in domeniul energetic. Definirea unei politici economice comune este necesara pentru a reduce monopolul gigantului rus Gazprom asupra UE, care se bazeaza pe Rusia pentru un sfert din necesarul de gaz. Acordurile bilaterale dintre Moscova si unele state UE, ca Germania, Franta si Italia, au slabit pozitia UE in negocieri, iar unii critici au acuzat Moscova ca foloseste tactica "dezbina si stapaneste".

O dovada a diviziunilor din blocul european este faptul ca cele 27 de state membre au avut nevoie de 18 luni pentru a ajunge la un acord cu privire la lansarea negocierilor pentru parteneriatul strategic cu Moscova, iar statele care au suspiciuni pot in continuare bloca acordul in orice moment.

Discutiile pentru noul parteneriat strategic cu Rusia, lansate la 4 iulie si care ar fi trebuit sa continue la jumatatea lunii septembrie, dar au fost amanate in urma summitului UE de luni, au ca scop o aprofundare a relatiilor UE-Rusia pe plan politic, economic si mai ales energetic: tarile membre UE asteapta garantii cu privire la aprovizionarea cu petrol si gaz rus si noi posibilitati de investitie in productia rusa. Mai exact, Cei 27 vor sa profite de negocierile pentru parteneriat, printre altele pentru a asigura o protectie mai buna pentru companiile europene care investesc in lumea imprevizibila a afacerilor din Rusia.

Practic, europenii care vor sa investeasca in productia rusa doresc ca Moscova sa respecte principiile de transparenta si reciprocitate. Guvernele europene si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu modul in care sunt tratati unii investitori europeni care incearca sa obtina acces la resursele de petrol si gaze ale Rusiei. O serie de companii mari s-au simtit date la o parte din investitii lucrative in Rusia.

Pentru Rusia, prioritatile in relatiile cu UE sunt cooperarea politica, energetica si pentru combaterea infractionalitatii.

Toate aceste aspecte l-au determinat pe ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, sa declare luni seara ca prin aceasta amanare a discutiilor, UE se "autopedepseste". Negocierile vor putea fi reluate, insa, de indata ce trupele ruse vor parasi orasele georgiene Poti si Senaki, conform oficialilor europeni. In cazul in care soldatii rusi nu se vor retrage, UE, care isi va reevalua toate relatiile cu Rusia, ar putea lua in calcul posibilitatea adoptarii unor noi masuri la summitul UE-Rusia care va avea loc la 14 noiembrie la Nisa, in Franta.

Citeste si:

Printre principalele puncte ale declaratiei adoptate de liderii Uniunii Europene la summit extraordinar se numara si sutinerea pentru Georgia si mentinerea stabilitatii in regiune.

UE si-a luat angajamentul de a organiza "in cel mai scurt timp" o conferinta a donatorilor pentru reconstructia Georgiei.

Pe termen mai lung, Uniunea a decis sa "isi consolideze relatia cu Georgia", in special prin facilitarea obtinerii vizelor si "eventuala creare a unei zone de liber-schimb completa si aprofundata".

Declaratia nu face insa nicio mentiune la o eventuala aderare a Georgiei la UE pe termen lung, subiect de controversa intre Cei 27. Ea confirma doar dorinta Uniunii de a instaura un "parteneriat" cu tarile din estul Europei, printre care Georgia si Ucraina, dar si Republica Moldova.

Cei 27 sunt gata "sa se implice, inclusiv printr-o prezenta pe teren, pentru a sustine toate eforturile in vederea unei solutionari pasnice si durabile a conflictelor din Georgia".

Ei au in vedere in special lansarea unei misiuni de observare, care ar putea fi decisa in 15 septembrie, la reuniunea ministrilor europeni de externe.

UE a decis de asemenea numirea unui reprezentant special pentru aceasta criza in Georgia, care va sprijini activitatea reprezentantului special pentru Caucazul de Sud.

Subliniind "interdependenta dintre Uniunea Europeana si Rusia", UE a apreciat ca evolutiile recente din regiune subliniaza "necesitatea intensificarii eforturilor Europei pentru securitatea aprovizionarii cu energie", si in special diversificarea surselor sale de energie si a rutelor de tranzit.