Recent, UE a aflat ca un razboi pentru o zona atat de obscura cum este Osetia de Sud poate zgudui ordinea europeana instaurata dupa Razboiul Rece, conflictul armat dintre Rusia si Georgia reverberand si mai puternic in spatiul postsovietic, scrie Nicu Popescu.

Expertul arata ca Transnistria este cea de a treia zona de "conflict inghetat", dupa Abhazia si Osetia de Sud, sustinuta politic, economic si militar de Rusia si folosita pentru a exercita influenta asupra Republicii Moldova.

"Razboiul din Georgia incepe sa aiba impact asupra Republicii Moldova, iar pericolul nu este reprezentat de posibilitatea izbucnirii unui alt razboi ci de o pace inconsistenta si transformarea R. Moldova intr-un al doilea Belarus", sustine Popescu.

"La numai 100 de kilometri de granita UE, Transnistria este cel mai apropiat conflict secesionist nerezolvat. Conflictul submineaza statalitatea R. Moldova, ameninta securitatea Romaniei si Ucrainei si complica relatiile UE-Rusia. In ultimii ani, UE si-a intensificat in mod semnificativ angajamentul in Republica Moldova. UE a oferit Moldovei un acord de facilitare a vizelor si liberalizarea comertului. In plus, Moldova este cel mai mare destinatar de asistenta UE din regiune. UE a numit si un reprezentant special pentru Moldova, a introdus o restrictie de circulatie pentru liderii transnistreni si a lansat o misiune de asistenta la granita, cu 120 de oameni, care sa opreasca contrabanda din Transnistria. Eforturile UE sunt partial eficiente, dar este nevoie de timp, iar timpul e destul de limitat", este de parere expertul ECFR.

Aflandu-se pe culmea victoriei militare in Georgia, presedintele rus Dmitri Medvedev l-a convocat pe omologul sau moldovean Vladimir Voronin la o intalnire la Soci, continua Popescu. Rusia doreste revenirea la "Planul Kozak" - un acord din 2003 pe care R. Moldova l-a refuzat in ultima clipa de teama prelungirii prezentei militare rusesti pe teritoriul moldovean. Rusia a cerut de asemenea ca R. Moldova sa intrerupa orice eventuala cooperare cu NATO, sa condamne Georgia, sa opreasca misiunea UE de asistenta pentru granita in regiune si sa accepte un acord disfunctional de federalizare.

Citeste si:

Guvernul de la Chisinau era pregatit sa accepte unele conditii ale Rusiei, dar nu si prezenta militara in Moldova reunificata. De asemenea, isi dorea inlocuirea fortelor rusesti de mentinere a pacii cu observatori internationali civili, dar are un sprijin limitat din partea UE in aceasta privinta. "R. Moldova este parasita de UE si lasata singura cu Rusia cand vine vorba de acest aspect delicat", subliniaza Nicu Popescu.

Acesta considera ca UE are potential imens, dar neexploatat in R. Moldova si ofera o serie de argumente in acest sens. Aceasta tara se afla in apropierea UE, dar la 1.000 de kilometri departare de Rusia. Moldova vrea sa intre in UE, iar mai mult de 50% din exporturi merg in Uniune, in timp ce doar 15% sunt realizate cu Rusia. Totusi, numerosi membri UE au ezitat sa ofere o sustinere ferma pentru implicarea mai puternica a Uniunii in R. Moldova. Cel mai mare esec UE este legat de transformarea misiunii rusesti de mentinere a pacii. Tarile membre au abordat acest subiect de doua ori - in 2003 a fost refuzat de Rusia, iar in 2006 cateva state au respins propunerea din teama de a nu irita Rusia. Acest aspect trebuie revizuit avand in vedere criza din Georgia.

In opinie lui Nicu Popescu, UE poate face patru lucruri pentru a transnmite un puternic mesaj simbolic de angajament fata de R. Moldova. Primul este o vizita din partea inaltului reprezentant al UE, Javier Soloana, in R. Moldova, o tara unde nu a mai fost din 2001. In contextul crizei georgiene, lideri europeni si ministri de externe au vizitat Georgia, Ucraina si Azerbaidjanul pentru a-si arata solidaritatea, dar au ocolit Moldova (exceptie facand presedintele roman).

In al doilea rand, cei 27 trebuie sa se puna de acord asupra negocierii unui un nou tratat de cooperare UE - R. Moldova, un proces care a inceput cu Ucraina si Rusia. Negocierile ar putea incepe dupa alegerile din R. Moldova prevazute pentru martie 2009. In afara unor probleme cu democratia, Moldova, alaturi de Ucraina, ramane totusi una dintre cele mai pluraliste tari postsovietice, arata analistul ECFR.
In al treilea rand, UE trebuie sa ajunga la un acord intern in ceea ce priveste fortele de mentinere a pacii in Transnistria si ar trebui sa lanseze o initiativa de a internationaliza misiunea, completand-o cu o prezenta civila UE, la invitatia R. Moldova.

In al patrulea rand, UE ar trebui sa deschida discutia despre drumul spre eliminarea vizelor pentru R. Moldova. Acesta ar fi cel mai puternic semnal pentru Moldova si Transnistria care sa arate ca au un viitor intr-o tara europenizata si reunificata. Si, in plus, ar fi o buna dovada a abilitatii UE de a preveni instabilitati si conflicte viitoare in regiune, prin putere soft, nu hard, conchide Nicu Popescu.