Presedintele Traian Basescu si cel al Ucrainei Viktor Iuscenko considera ca fortele de mentinere a pacii din regiunile cu conflicte inghetate de pe fostul teritoriu sovietic si-au dovedit ineficienta in cazul Georgiei, fiind necesara, prin urmare, schimbarea mecanismelor de reglementare, potrivit NewsIn.
Cei doi presedinti au avut astazi, la Kiev, o intrevedere la finalul careia seful statului roman a declarat ca nici statele riverane Marii Negre, nici OSCE sau Uniunea Europeana nu au de ce sa continue cu acelasi tip de mecanism de mentinere a pacii, care si-a dovedit ineficienta in cazul conflictului inghetat din Osetia de Sud.

In context, Basescu a adaugat ca ceea ce s-a intamplat in Georgia se poate intampla si in Transnistria sau in Nagorno-Karabah in cazul in care mecanismele de mentinere a pacii nu vor evolua.

"Un (...) lucru pe care l-am constatat este ineficienta actualului mecanism de mentinere a pacii in Osetia de Sud, Abhazia si, indraznesc sa spun, si in Transnistria si Nagorno-Karabah. Mecanismele care stau la baza mentinerii pacii in zonele de conflict inghetat din jurul Marii Negre si-au dovedit ineficienta si eu cred ca nici statele riverane Marii Negre, nici Uniunea Europeana, nici OSCE nu au de ce sa mai continue cu utilizarea aceluiasi tip de mecanism. Mai devreme sau mai tarziu exista riscul ca mentinand mecanismele actuale sa generam conflicte care pot evolua in conflicte regionale si in alte zone de conflict inghetat. De aceea, Romania va sustine fara rezerva pozitia UE de a se cauta un alt mecanism, alte mecanisme trebuiesc dezvoltate pentru a gasi solutii conflictelor inghetate si nu pentru a le mentine si a crea conditii ca ele sa izbucneasca neprevazut si cu urmari extrem de importante pentru securitatea statelor", a explicat seful statului roman.

Presedintii Romaniei si Ucrainei au sustinut ca prioritar in Georgia este in prezent sa se consolideze acordul de incetare a focului negociat de presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, atat cu partea rusa, cat si cu cea georgiana.

Basescu si Iuscenko au pledat pentru adoptarea ca pozitie oficiala colectiva declaratia de marti a consiliului ministrilor de externe ai NATO, care vorbeste despre garantarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Georgiei. "O chestiune care nu este in acordul de incetare al focului, dar care este pregnant consistent precizata atat in documentul adoptat de UE la Consiliul ministrilor de externe care a avut loc pe data de 13 august, cat si in rezolutia Consiliului Nord-Atlantic de ieri (marti - n.r.) este cel legat de integritatea teritoriala si de suveranitatea Georgiei. Fara acest element fundamental al celor doua documente ar insemna ca incalcam normele de drept international. Romania apreciaza ca garantarea integritatii teritoriale si a suveranitatii Georgiei asupra intregului sau teritoriu este o obligatie care decurge din dreptul interntional si in acelasi timp din angajamentele pe care atat UE, pe 13, cat si NATO, pe 19, le-au adoptat ca principiu de baza in solutionarea conflictului din Georgia", a subliniat presedintele Basescu.

Dupa conflictul dintre separatistii sustinuti de rusi si noul stat georgian, Moscova si Tbilisi au semnat un acord in 24 iunie 1992, care prevedea desfasurarea a trei contingente - unul rus, unul georgian si unul oset - formate din cate 500 de militari fiecare. Acest acord a inghetat conflictul, Osetia de Sud bucurandu-se de o independenta de facto. Cu timpul, numarul soldatilor georgieni pentru mentinerea pacii a scazut, iar distinctia dintre rusi si oseti a disparut. S-au inregistrat periodic incidente intre fortele georgiene si locuitorii oseti sau intre fortele ruse si locuitorii georgieni, uneori pe fondul contrabandei, foarte raspandita in aceasta regiune.

Unul dintre motivele invocate de Rusia pentru lansarea operatiunii din 8 august din Georgia a fost datoria sa de a-si apara trupele pentru mentinerea pacii si cetatenii rusi de nationalitate oseta in fata atacului georgian.

In baza acordului pentru incetarea focului negociat de Franta, fortele ruse pentru mentinerea pacii vor juca in continuare un rol important, pentru ca vor avea dreptul sa patruleze si pe teritoriul georgian, in apropiere de granita cu Osetia de Sud. Acordul nu precizeaza nici numarul, nici durata prezentei soldatilor rusi pentru mentinerea pacii, ceea ce risca sa genereze noi tensiuni cu Tbilisi. In ceea ce priveste zona in care vor avea dreptul sa patruleze, aceasta nu a fost definita cu precizie, inca, dar va avea o raza de "cativa kilometri".

In Abahzia, celalalt teritoriu separatist georgian, unde a fost semnat un armistitiu in mai 1994, o forta rusa de interpunere, formata din 3.000 de militari, a fost desfasurata sub mandat CSI.

Si in Transnistria structura fortei de mentinere a pacii este similara cu cea din Osetia de Sud, 500 de militari rusi, 500 transnistreni si 500 moldoveni, iar ucrainenii au statut de observatori.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.