Disensiunile de fond persista, georgienii afirmand ca 50 de tancuri ruse au intrat miercuri dimineata in orasul Gori, punct strategic din centrul tarii. Un fotograf AFP a vazut o coloana de blindate iesit din acest oras, in directia capitalei georgiene Tbilisi. Negand ca ar fi intrat in Gori, militarii rusi acuza, la randul lor, ca georgieni ca nu fac nicio "retragere activa" si avertizeaza ca nu se vor retrage ei primii.

Singurul "succes" al medierii de marti a sefului statului francez Nicolas Sarkozy, a carui tara asigura in prezent presedintia Uniunii Europene, este ca cele doua tari "nu resping posibilitatea unor discutii, cu ajutorul europenilor", apreciaza Maria Lipman, de la biroul local al centrului Carnegie. "Acest succes risca sa nu dureze, tinand cont cat de infierbantate sunt spiritele si cat de mult se urasc liderii celor doua tari", a adaugat ea.

Sarkozy a anuntat marti ca a obtinut acordul rusilor si georgienilor pentru un plan de pace in sase puncte, care prevede retragerea fortelor implicate. Dar "conurile de umbra din acordurile obtinute le transforma intr-o incetare temporara a focului", atat timp cat termenii folositi lasa partilor posibilitatea sa ii intepreteze in avantajul lor, subliniaza analistul Alexandre Golts.

Rusia, netinand seama de acuzatiile de "agresiune", a prezentat miercuri planul drept o victorie a diplomatiei sale si a eforturilor sale de pace. Planul de pace este "o initiativa franco-rusa adresata partilor", adica Georgiei si teritoriilor separatiste, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Din punctul de vedere al Moscovei, soldatii rusi raman in regiune, ca "forta de mentinere a pacii", avand posibilitatea, potrivit unuia dintre punctele acordului, de a implementa "masuri aditionale de securitate" pe teritoriul georgian.

Interpretarea acestei formulari risca sa fie foarte diferita la Tbilisi si la Moscova. Fortele georgiene trebuie sa se intoarca "in cazarmile lor", a declarat Lavrov, lasand sa se inteleaga ca Rusia isi asuma dreptul de a urmari miscarile soldatilor georgieni intr-un perimetru neprecizat din jurul teritoriilor separatiste.

Citeste si:

O perspectiva care nu corespunde intentiilor Georgiei, al carui presedinte Mihail Saakasvili a cerut marti seara "internationalizarea" procesului de pace.

In conditiile in care nu a preluat controlul asupra regiunilor sale separatiste, Tbilisi ar vrea sa fie trimise forte internationale in teritoriu, ceea ce a incercat, fara succes, sa obtina in ultimii ani. Aceasta idee prindea contur miercuri, in Europa, dar are putine sanse sa poata fi impusa in fata Moscovei, care nu accepta decat o "consolidare" a misiunilor ONU si OSCE de observare, aflate deja la fata locului.
In ceea ce priveste statutul viitor al teritoriilor separatiste, presedintele georgian a cerut marti seara ca orice mentiune in acest sens sa fie scoasa din planul de pace, subliniind ca "apartenenta Osetiei de Sud si Abhaziei la Georgia" nu va putea "sa fie pusa niciodata la indoiala".

Dar, miercuri dimineata, seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov afirma ca orice discutie in legatura cu Osetia de Sud si Abhazia este "imposibila in afara contextului statutului lor".

"Fiecare parte are propria sa viziune si sarcina de a-si urmari interesele", a explicat Aleksandr Konovalov, directorul Institutului de Evaluari Strategice de la Moscova.