Taberele din UE vor incerca sa faca front comun in privinta conflictului ruso-georgian

Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a carui tara detine presedintia UE, le va prezenta omologilor sai europeni un raport privind misiunea sa de pace la Tbilisi si este de asteptat ca sefii diplomatiei sa ceara incetarea conflictului si intoarcerea la stabilitate in regiune, au declarat diplomati citati de Reuters. Foarte probabil diplomatii europeni vor spune Moscovei ca folosirea fortei militare in Georgia va afecta relatiile UE-Rusia, a declarat un oficial UE cu rang inalt, care nu a detaliat insa si cum vor fi afectate concret aceste relatii.

De asemenea, ministrii de externe se vor gandi cum sa trimita mai mult ajutor umanitar, dupa ce presedintele rus Dmitri Medvedev a ordonat marti oprirea operatiunilor militare si a fost de acord cu planul propus de Franta stabilind conditii de reglementare a conflictului. Cu toate acestea, situatia in teren ramane fragila. Tbilisi sustine ca Moscova continua sa bombardeze orase si sate.

"Sper ca Uniunea Europeana sa aiba capacitatea de a ramane unita maine (miercuri - n.r.), dar ma astept ca acesta sa fie cel mai dificil" aspect, a declarat ministrul sloven de externe, Dimitrij Rupel, un bun cunoscator al colegilor sai europeni, intrucat pana luna trecuta tara sa a detinut presedintia semestriala a Uniunii Europene."Vechii membri sunt mai rezervati, in timp ce noii membri, care au propriile experiente cu Rusia, sunt mai energici", a declarat Rupel marti intr-o conferinta de presa sustinuta la Ljubljana.

Intr-adevar, declaratiile ultimelor zile legate de criza ruso-georgiana au dat impresia ca occidentalii, fosti inamici ai Moscovei in perioada Razboiului Rece, au devenit agentii ei de PR, in timp ce fostele state-satelit ale Uniunii Sovietice sunt promotoarele unei atitudini ferme, fara echivoc. Intre cele doua tabere mai exista si doua grupuri-tampon de tari care fie au afisat o atitudine "calduta", de ingrijorare complezent-prudenta, fie nu s-au facut auzite mai deloc.

Campioanele taberei antiruse, Polonia si statele baltice, sunt preocupate de perspectiva unei Rusii care renaste folosindu-se de vechea sa metoda, cea a fortei, pentru a-si domina vecinii. Aceste tari au condamnat ceea ce ele au numit agresiunea Moscovei impotriva Georgiei si vor ca UE sa adopte o linie dura. Ministrul lituanian de externe, Petras Vaitiekunas, a declarat agentiei Reuters ca miercuri, la Bruxelles, vor fi propuse si discutate o serie de masuri de sanctionare a Rusiei, intre care suspendarea asistentei UE, anularea discutiilor privind vizele si reevaluarea negocierilor cu Moscova pentru un nou acord de parteneriat. Ramane de vazut cate dintre aceste propuneri vor fi adoptate.

Cealalta tabara, a celor care nu sunt de acord cu o "atitudine antirusa" a UE, se teme ca inasprirea relatiilor cu Moscova inseamna un risc pentru legaturile cu unul dintre cei mai importanti furnizori de energie ai Uniunii Europene. Ministrul italian de externe, Franco Frattini, a criticat luni Georgia si a spus ca nu se pune problema formarii unui front antirus. Fostul comisar european a fost cel mai vocal aparator al Rusiei, dar lui i s-au alaturat prin declaratii mai mult sau mai putin voalate si oficiali din Belgia sau Germania, culminand cu presedintele francez Nicolas Sarkozy, presedintele in exercitiu al Consiliului European, care afirma marti la Moscova ca Rusia are dreptul de a-si apara cetatenii rusofoni si in afara granitelor tarii.

Diplomatii spun ca majoritatea statelor UE prefera sa se concentreze asupra sprijinirii eforturilor de pace si acordarii de ajutor umanitar decat sa se implice intr-un joc al invinovatirii sau al gesturilor simbolice. "Marea majoritate vor sa se concentreze asupra a ce este nevoie in teren...principala preocupare este armistitiul, stabilitatea si furnizarea de ajutor pentru oameni", a declarat un diplomat. Aceste tari "nu vor sa intre intr-un joc al blamarii", a declarat un alt diplomat. Este categoria tarilor in care ar putea fi inclusa si Romania, sustinatoare a unei "sinergii" la Marea Neagra, dar care, in asteptarea unei vizite la nivel inalt la Moscova, preconizate pentru toamna, a anuntat marti ca va furniza Georgiei ajutor umanitar. Vecina Bulgaria a oferit portul Burgas pentru a servi drept principal centru de coordonare pentru ajutorul european.

Pe de alta parte, unele tari UE au propus sa fie trimisi observatori sau trupe europene de mentinere a pacii in cele doua regiuni rebele ale Georgiei, Osetia de Sud si Georgia, in prezent "vegheate" de fortele Moscovei, insa nu se stie daca Rusia ar fi de acord cu o asemenea miscare.

Dupa izbucnirea crizei dintre Moscova si Tbilisi, cei 27 de membri UE au facut repetate apeluri pentru o incetare imediata a focului si pentru respectarea integritatii teritoriale a Georgiei, dar au evitat sa dea vina pe vreuna dintre parti pentru escaladarea situatiei. Conflictul a speriat pietele si a dat fiori reci Occidentului.

A inceput intr-o noapte, saptamana trecuta, cand Georgia a declansat o ofensiva in incercarea de a recastiga controlul asupra regiunii separatiste proruse Osetia de Sud, ceea ce a provocat o masiva contraofensiva din partea Moscovei, pe care unii, in special de peste Ocean, au calificat-o drept "disproportionata".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe