Desi in curand lumea va aniversa 60 de ani de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, consecintele sale politice sunt inca mai mult decat controversate. Generatorul principal al acestei dezbateri este Rusia. Pe masura ce noua politica ideologica a presedintelui Putin se concretizeaza, revalorificand pozitiv trecutul sovietic, in incercarea de a da rusilor o noua constiinta nationala, dezbaterea a capatat un caracter international.

In principal, taberele sunt impartite
intre "conservatori", adepti ai interpretarii rezultatelor politice ale razboiului in conformitate cu discursul oficial sovietic, reluat acum de liderii rusi si noii "revizionisti", cei care considera victoria stalinismului sovietic un rau necesar, in nici un caz un triumf al democratiei si al valorilor umane. "Inghetul" intelectual promovat de presedintele Putin, prin intermediul istoricilor oficiali, insista asupra "clasarii" rezultatelor razboiului, prin prisma declaratiilor adoptate in cadrul conferintelor celor Trei Mari Aliati, care vorbesc despre instaurarea democratiei in tarile eliberate de sub ocupatia germana.

Se incearca astfel eludarea unei realitati evidente, facandu-se uitat faptul ca Stalin, Churchill si Roosevelt dadeau sensuri contrare acestui concept in aparenta unic. Daca primii doi intelegeau prin "democratie" un regim parlamentar bazat pe existenta unui sistem de partide, Stalin se referea la "democratia sovietica", bazata pe existenta unui singur partid, si la construirea unei societati avand teroare politica si extremismul social drept principale motoare de dezvoltare. Pornita de pe pozitii exclusiviste, disputa a fost transferata rapid pe terenul moralei politice.

Citeste si:

Tari ca Lituania, Estonia, Letonia sau Polonia, ce au fost eliberate de sub ocupatia germana pentru a intra apoi in stapanirea sovietica, propun o viziune mai nuantata a evenimentelor. Vaira Vike-Freiberga, presedintele Letoniei, de fapt singura tara baltica ce a acceptat, totusi, sa-si trimita o delegatie oficiala la festivitatile de la Moscova, intr-un interviu acordat publicatiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, afirma ca, pentru familia sa, victoria asupra Germaniei a insemnat orice altceva dar nu "eliberare", a insemnat exil, iar pentru alte familii din regiunea baltica a insemnat rusificare, deportare si moarte.

Pana acum, mediile intelectuale si politice din Rusia nu par pregatite sa accepte astfel de interpretari. Campania de evidentiere a meritelor lui Stalin in victoria asupra Germaniei si de ocultare a milioanelor de victime ale stalinismului tarziu continua cu si mai mare forta. Intr-un efort disperat de a-i face pe rusi imuni la valorile democratice, conditie obligatorie pentru o societate dispusa sa accepte orice inovatii politice nondemocratice, autoritatile ruse insista asupra importantei infrangerii nazismului si cheama toata lumea sa se alature acestei viziuni.