Angkorul, in prezent o regiune minata de bombe din Cambodgia, a fost odinioara cel mai mare oras al lumii. In Asia de Sud-Est existau si alte orase intinse decat cele cunoscute, cu densitate scazuta. Regatul asirian, vechi de 3.000 de ani, ingloba o retea de suburbii de care nu se stia pana acum.

In ultima vreme incepe sa prinda avant un grup in crestere de arheologi, ce folosesc radarul sau imagistica prin satelit pentru a dezveli misterele in care sunt invaluite civilizatiile antice. Ei scotocesc de la inaltime fundul oceanelor, junglele dense si orasele ingropate, transformand arheologia clasica in ceea ce NASA a numit, in documentele de finantare, “arheologie spatiala”.

Noul domeniu schimba perceptia istoricilor asupra lumii antice si duce la reconceptualizarea viziunii asupra peisajelor stravechi si, in plus, poate oferi solutii viabile pentru reorganizarea oraselor mari.
Daca nu ar fi un teren minat, Lingapura ar fi un loc numai bun de sapat. Aceasta particica a Cambodgiei de Nord-Vest a fost, pentru o parte a secolului al X-lea, capitala Angkorului, un oras infloritor si extins, presarat cu case, canale de irigatii si mai mult de 1.000 de temple incoronate cu falusuri de piatra, denumite “lingam” in sanscrita.

Dar de cand dictatorul Pol Pot si khmerii rosii au impanzit Cambodgia cu milioane de mine explozive in anii ’70, ruinele de la Lingapura au ramas in mare parte neatinse. Damian Evans si Bill Saturno nu sunt insa speriati de bombe si examineaza zona din varful unui turn vechi de 1.000 de ani, pe cale de prabusire, din apropierea ruinelor.

Citeste si:

Mai mult, in fiecare ianuarie, in timpul sezonului uscat al Cambodgiei, arheologii australieni zboara in cautare de noi indicii. La momentul de fata, Proiectul Angkor include si un paleobotanist, un specialist in datarea cu radiocarbon si un pilot american, veteran al razboiului din Vietnam.

In Cambodgia, arheologia spatiala a schimbat istoria unei civilizatii. Damian Evans, de la Universitatea din Sydney, in varsta de 32 de ani, a intocmit deja harta Angkorului de Nord, o alta zona minata, din spatele unui monitor de computer din Australia, in incercarea de a afla motivul disparitiei acestei civilizatii. A folosit tehnologia radar si imaginile transmise prin satelit pentru a schita vasta retea de canale si rezervoare, demonstrand ca Angkorul a fost odinioara cel mai mare oras al lumii, o metropola de dimensiunea Los Angelesului de astazi.

Evans a pus acum ochii pe Lingapura. Cand oamenii construiesc o casa sau un templu ori pun pe picioare un teren, ei afecteaza plantele si copacii din jur, fie intentionat, prin fermierit, fie neintentionat, prin imbogatirea solului cu resturi alimentare si deseuri organice. Tot acest proces creeaza rute vegetative ce pot dainui secole de-a randul, iar telul de acum al echipei de arheologi proptiti in turn este descoperirea vegetatiei speicifice doar Lingapurei.