Dupa retragerea britanicilor din India, in 1947, peste 100 de principate au avut posibilitatea sa opteze pentru alipirea la noile state independente - India, cu o populatie majoritar hindusa, si Pakistan, cu o populatie preponderent musulmana.

In fruntea statului Hyderabad, deosebit de prosper in acea perioada si cu o suprafata mult mai mare decat Marea Britanie, se afla un conducator musulman, Fath Jang Nawab Mir Osman Ali Khan Asaf Jah VII, desi religia majoritara era hinduismul.

In septembrie 1948, pana sa ia o hotarare definitiva in ceea ce priveste alipirea statului sau la India sau la Pakistan, Sir Osman Ali Khan, ultimul Nizam (conducator) al statului Hyderabad, a decis sa depuna jumatate din averea sa, adica aproximativ un milion de lire sterline, intr-un cont deschis la filiala londoneza a National Westminster Bank.

Citeste si:

In aceeasi luna, dupa ce fortele indiene, sub pretextul ca populatia majoritara hindusa era in pericol, au anexat fortat statul Hyderabad si dupa ce ministrul de Finante al Nizam-ului a incercat sa transfere banii, fara permisiunea liderului sau, contul a fost declarat inghetat de catre autoritatile britanice.

De atunci, fabuloasa suma (care dupa unele calcule se ridica astazi la peste 30 milioane de lire sterline) este disputata atat de India si de Pakistan, cat si de mostenitorii Nizam-ului. Acesta din urma a fost un tata mai mult decat prolific, in urma relatiilor sale cu cele 86 de amante rezultand peste 100 de mostenitori nelegitimi.

Asadar, dupa 60 de ani de disputa, India a fost in cele din urma de acord sa inceapa negocierile, in afara instantelor de judecata, atat cu tara vecina, cat si cu descendentii Nizam-ului.
Guvernul indian a indicat, saptamana trecuta, ca este gata sa rezolve aceasta problema conform hotararii din 1957 a Camerei Lorzilor, care preciza ca respectivul cont poate fi dezghetat numai cu acordul celor trei parti.