Istoria fabuloasei mosteniri lasate in urma sa de un faimos print indian, considerat cel mai bogat om al lumii in anii '40, si o disputa purtata de doua state pe aceasta tema, de mai bine de sase decenii, par sa se apropie de un deznodamant, mai mult sau mai putin fericit. India, unul din statele implicate in aceasta poveste incalcita, a anuntat ca este gata sa inceapa negocierile cu Pakistanul, dar si cu mostenitorii de drept ai printului.

Dupa retragerea britanicilor din India, in 1947, peste 100 de principate au avut posibilitatea sa opteze pentru alipirea la noile state independente - India, cu o populatie majoritar hindusa, si Pakistan, cu o populatie preponderent musulmana.

In fruntea statului Hyderabad, deosebit de prosper in acea perioada si cu o suprafata mult mai mare decat Marea Britanie, se afla un conducator musulman, Fath Jang Nawab Mir Osman Ali Khan Asaf Jah VII, desi religia majoritara era hinduismul.

In septembrie 1948, pana sa ia o hotarare definitiva in ceea ce priveste alipirea statului sau la India sau la Pakistan, Sir Osman Ali Khan, ultimul Nizam (conducator) al statului Hyderabad, a decis sa depuna jumatate din averea sa, adica aproximativ un milion de lire sterline, intr-un cont deschis la filiala londoneza a National Westminster Bank.

In aceeasi luna, dupa ce fortele indiene, sub pretextul ca populatia majoritara hindusa era in pericol, au anexat fortat statul Hyderabad si dupa ce ministrul de Finante al Nizam-ului a incercat sa transfere banii, fara permisiunea liderului sau, contul a fost declarat inghetat de catre autoritatile britanice.

De atunci, fabuloasa suma (care dupa unele calcule se ridica astazi la peste 30 milioane de lire sterline) este disputata atat de India si de Pakistan, cat si de mostenitorii Nizam-ului. Acesta din urma a fost un tata mai mult decat prolific, in urma relatiilor sale cu cele 86 de amante rezultand peste 100 de mostenitori nelegitimi.

Asadar, dupa 60 de ani de disputa, India a fost in cele din urma de acord sa inceapa negocierile, in afara instantelor de judecata, atat cu tara vecina, cat si cu descendentii Nizam-ului.
Guvernul indian a indicat, saptamana trecuta, ca este gata sa rezolve aceasta problema conform hotararii din 1957 a Camerei Lorzilor, care preciza ca respectivul cont poate fi dezghetat numai cu acordul celor trei parti.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.