Neurostiintele dau lectii de compasiune

Bunavointa si compasiunea vor putea fi predate la scoala si la trainingurile cu angajatii, anunta autorii unui studiu in cadrul caruia a fost masurata activitatea cerebrala a calugarilor tibetani. Folosind tehnici de neuroimagistica, cercetatorii de la Universitatea Wisconsin au observat procesele nervoase declansate in timpul meditatiei budiste.

Datele au fost culese cu ajutorul a 16 budisti tibetani si a 32 de „profani“, care au beneficiat in prealabil de un antrenament spiritual de doua saptamini. Obtinute prin tehnici de rezonanta magnetica, „fotografiile“ creierilor subiectilor au relevat ca budistii prezentau o activitate considerabil mai intensa la nivelul regiunilor din sistemul nervos responsabile cu prelucrarea emotiilor, informeaza cotidianul „Die Welt“.

Cercetatorii au cerut atit maestrilor, cit si incepatorilor sa practice meditatia compasiunii, timp in care creierii lor au fost urmariti prin rezonanta magnetica functionala, procedeu bazat pe identificarea variatiilor volumului de singele din creier. In timpul meditatiei, „subiectii au fost expusi la diverse sunete menite sa provoace raspunsuri empatice“, arata LiveScience.

Astfel, la urechile subietilor ajungeau sunete conotate negativ (tipetele unei femei care cerea ajutor), pozitiv (risul unui bebelus) ori neutru (zgomotul de fond dintr-un restaurant). „Am vrut sa vedem in ce fel meditatia asupra compasiunii schimba modul in care percepem sunetele conotate afectiv“, explica pentru LiveScience Antoine Lutz, neurocercetator la Universitatea din Wisconsin.

In timpul meditatiei, cortexul insular al subiectilor s-a activat la auzirea tipetelor femeii aflate la ananghie (regiunea „insulei“ este asociata cu empatia fata de emotiile celorlalti). Pe de alta parte, veselia bebelusului a activat jonctiunea temporo-parietala dreapta, care joaca un rol esential in intelegerea sentimentelor semenilor. „Uneori poti sa intelegi pe cineva, dar fara sa si traiesti experienta sa afectiva. E de inteles de ce atunci se activeaza regiunea cerebrala mai contemplativa“, explica Lutz, citat de „Scientific American“.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe