„Dati-mi un fir de par si va voi putea spune unde locuiti si prin ce locuri ati trecut.“ Afirmatia nu apartine unei ghicitoare si nici unui clarvazator. Ea ar putea figura insa drept moto al unui proaspat studiu realizat de geologul Thure Cerling si de biologul James Ehlenringer de la Universitatea din Utah. Asa cum se arata in studiul publicat in „Proceedings of the National Academy of Sciences“, cei doi cercetatori au pus la punct o tehnica prin care analiza unui singur fir de par al unei persoane poate oferi date despre locul ei de provenienta. Noua aplicatie atrage mai intii de toate atentia politistilor, care vor putea identifica mai usor regiunea din care provine, de pilda, un cadavru neidentificat, asa incit munca de rezolvare a cazurilor de crima le va fi enorm usurata.

Cercetatorii din Utah se bazeaza pe faptul ca variatiile procentuale de izotopi de hidrogen si oxigen din par rezulta din variatiile existente in apa potabila din respectiva regiune. Pentru a demonstra acest lucru, cei doi specialisti si-au trimis prietenii si rudele in lungul si in latul SUA, pentru a recolta probe de apa si de par din 65 de orase americane. Astfel au fost strinse probe de la circa 100.000 de persoane, dupa care s-a verificat daca oxigenul si hidrogenul aflate in apa, respectiv in parul din aceeasi regiune contin acelasi procent de izotopi. „Am fost multumiti sa vedem ca intr-adevar procentele sint aceleasi“, spune Cerling, citat de Reuters. Cum procentul de izotopi din apa difera usor de la o regiune la alta, originea persoanelor va putea fi circumscrisa prin analiza chimica a parului.

Izotopii sint specii de atomi cu acelasi numar de protoni, dar cu un numar diferit de neutroni. Spre exemplu, izotopul hidrogenului (hidrogen-2) contine nu unul, ci doi neutroni. La fel, daca oxigenul obisnuit are 16 neutroni, izotopul devine cu doi neutroni mai „greu“ (oxigen-18). Cantitatile de izotopi de hidrogen si oxigen din apa difera de la un loc la altul, fapt masurabil cu ajutorul spectrometrului de masa. Diferentele sint cauzate de variatiile de temperatura, presiune si umiditate. „Dat fiind ca norii vin pe continentul american dinspre ocean, plutind apoi spre centrul continentului, apa cu izotopi mai grei cade de obicei mai intii, ceea ce inseamna ca oamenii de linga ocean beau apa cu mai mult oxigen-18 si hidrogen-2“, exemplifica site-ul de popularizare a stiintei LiveScience.