Cercul vicios al progresului: dupa ce s-au dezis tot mai convingator de mama natura incercind sa o perfectioneze eficient, oamenii de stiinta ii recunosc iar talentul de cel mai bun constructor din jur. Industriile de toate felurile trag tot mai mult cu coada ochiului spre ea intr-un pariu ecologic prin care designul se inspira din ceea ce botanica si zoologia numesc cele mai de succes „produse“ pe care le au la ora actuala pe piata.

In spatele acestei miscari de mimetism sta Janine Benyus, autoare in 1997 a cartii „Biomimcry: Innovation Inspired by Nature“ si care se prezinta celor din jur cu o titulatura nemaiauzita: „biolog-cum-evanghelist“. In lucrarea sa, Benyus a dat conturul acestei noi stiinte, detaliind modul in care companiile ar trebui sa se aplece asupra unor tehnologii nepoluante, eficiente energetic, si sa ofere de fiecare data o lectie a importantei unei bune armonii cu natura. „Cei cu care impartim aceasta planeta, plante, animale sau simpli microbi, si-au perfectionat cu rabdare structura si functiile timp de peste 3,8 miliarde de ani, transformind rocile si marea intr-o casa primitoare. Ce modele mai bune ar putea exista pentru noi?“, se intreaba autoarea in cartea sa.

Biomimetismul este o disciplina industriala si stiintifica atit de noua incit nu se afla inca in atentia analistilor, iar universitatile abia ce incep sa o adopte in programul de studiu.

Citeste si:

Biomimetismul a cistigat si alti simpatizanti corporatisti in ultimul deceniu: in 2005, Volvo a dezvoltat un sistem anticoliziune bazat pe modul in care lacustele misuna dintr-un loc in altul fara sa se loveasca una de cealalta. Studiind mecanismul neuronal, compania producatoare de automobile a conceput un sistem care poate intui o coliziune iminenta si care emite instantaneu un semnal de alarma pentru soferi. Botezat Sistemul de Evitare a Accidentelor, tehnologia este disponibila pe modelele Volvo de ultima generatie. Designerii companiei IBM au analizat si ei modul in care se asambleaza anumite scoici prin amestecarea unor microparticule de carbonat de calciu intr-un proces denumit autoasamblare. Acelasi principiu este acum aplicat de IBM la dezvoltarea unei noi generatii de procesoare, care ar urma sa reduca consumul de energie cu 35%.

Moen, o companie producatoare de obiecte sanitare, a scos din propriile laboratoare un dus ale carui site au gaurile in forma spiralata, asemanatoare modului in care sint dispuse semintele de floarea-soarelui, anunta si „The Wall Street Journal“. O reclama realizata de Moen promite ca acest dus are o putere de pulverizare de trei ori mai mare decit in mod normal. „Efectul este acelasi ca in cazul ploii“, da asigurari Chien Cheng, un cercetator in domeniul medical din Texas, care s-a si grabit sa plateasca 35 de dolari ca sa-l aiba in baie.