O senzationala descoperire arheologica facuta insa la jumatatea secolului trecut pe Muntele Maslinilor din Ierusalim ridica, dupa cum vom vedea, serioase semne de intrebare, cel putin cu privire la locul unde se afla adevaratul mormant al Apostolului Petru. Volumul in care au fost stranse probele si formulate concluziile cercetarii a trecut, in mod suspect, neobservat si numai tenacitatea unui catolic american pasionat de subiect mai aminteste de tainuita descoperire. Fara a ne exprima in vreun fel parerea, indraznim sa supunem atentiei cititorilor nostri istoria acestei descoperiri care constituie, fara indoiala, poate cea mai mare dilema a lumii catolice.

Pe 23 decembrie 1950, Papa Pius al II-lea anunta la radio descoperirea la Roma a mormantului Sfantului Petru. Opt ani mai tarziu, doi preoti romano-catolici, P.B. Bagatti si J.T. Milik, publicau intr-o editura franciscana din Ierusalim volumul “Gli Scavi del Dominus Flevit” - Sapaturile de la Dominus Flevit”. Cartea, de altfel, singura, contrazicea categoric anuntul facut de Papa, prin dezvaluirea faptului ca printre mormintele din epoca timpurie a crestinismului descoperite si cercetate de arheologi la “Dominus Flevit”(manastire ridicata pe locul unde Iisus a deplans soarta Orasului Sfant) se afla si mormantul Apostolului Petru. Dovada o constituia inscriptia “Simon Bar Jona”- “Simon Fiul lui Iona”- gasita pe un fragment de osuar, alaturi de osuarele inscriptionate ale Mariei, Martei si al lui Lazar.
Descoperirea a ramas practic necunoscuta, cartea nefiind, in mod suspect, promovata in randul specialistilor.

In timp ce se afla in Elvetia, F. Paul Peterson, un catolic american, avea sa afle de la un prieten zvonul ca mormantul lui Petru nu se afla la Roma, ci la Ierusalim. Entuziasmat de informatie, a inceput o ampla investigatie pe cont propriu, care avea sa-i aduca dupa ceva vreme satisfactia confirmarii, nu foarte usoare, a zvonului. Ancheta a publicat-o in 1960, in SUA, sub titlul “Mormantul Sfantului Petru descoperit recent in Ierusalim”.

Citeste si:

Peterson si-a inceput investigatia la Ierusalim, unde a stat de vorba cu mai multi preoti franciscani, cu un profesor arheolog de la Universitatea Yale, specialist in cercetari orientale, cu Milik, unul dintre autorii volumului mentionat mai sus, a facut inregistrari audio cu declaratiile unor martori, a fotografiat locul descoperirii si celebra inscriptie etc. In cele din urma, chiar daca s-a lovit de multe reticente si obstructionari, a reusit sa confirme informatia.

In lucrarea sa apar cateva date inedite legate de aceasta senzationala descoperire. In primul rand, faptul ca publicului nu i s-a spus nimic niciodata despre artefactele gasite la “Dominus Flevit”, ele aflan-du-se dosite la vremea respectiva intr-un muzeu din Ierusalim. Apoi ca, dupa aparitia unui articol pe aceasta tema semnat de el, nimeni nu a mai fost lasat sa vada locul unde apostolul ar fi fost ingropat. El mai relateaza ca un preot franciscan de la Bethleem i-a marturisit in mod confidential ca preotul Bagatti i-ar fi aratat dovada Papei Pius al XII-lea, iar acesta i-ar fi raspuns, desi se convinsese de autenticitatea dovezii: “Va trebui sa facem cateva schimbari, dar, la momentul actual, pastreaza tacerea asupra acestui lucru.”