Aparate care asculta celulele, rezonante magnetice realizate digital sau bureti marini asi in autoaparare sint ultimele arme folosite de oamenii de stiinta in lupta cu cancerul.

Fac celulele zgomot? este intrebarea careia cercetatorii incearca sa-i raspunda in tentativa de a gasi metode cit mai eficiente de contracarare a cancerului. Sunetele aproape imperceptibile produse de tesuturile celulare ar putea sa-i ajute pe cei de mai sus cu o perspectiva mult mai eficienta asupra biomecanicii celulare, fiind inclusiv capabila sa ajute la detectarea bolii.

Cercetatorii de la Universitatea din California au ajuns la concluzia ca peretii celulari ai drojdiei vibreaza cu o frecventa de 1.000 de batai pe secunda. Aceste miscari, prea fine si prea rapide pentru a putea fi filmate, sint totusi suficient de puternice atunci cind sint transformate in sunet pentru a crea ceea ce oamenii de stiinta numesc „un tipat inalt“. Biologul Jim Gimzewski sustine ca sunetul celular este dat de motoarele celulare care transporta proteine si care astfel produc o serie de vibratii.

Celulele umane „tipa“ in mod sigur atunci cind un fascicul de lumina este indreptat asupra lor, dau asigurari specialistii americani. Puse sub o lumina infrarosie de catre biologi de la Universitatea din Manchester, celulele umane au emis mii de note. Analizate statistic, aceste sunete, create de incalzirea rapida, urmata de o racire la fel de brusca, au condus la concluzia ca vibratiile produse pot face diferenta dintre celulele normale si cele cancerigene. „Diferenta dintre o celula sanatoasa si una bolnava este ca atunci cind ai asculta doua orchestre imense cintind in acelasi timp. In orchestra canceroasa, tuba cinta extrem de prost“, incearca o comparatie biologul britanic Peter Gardner. Acesta perfectioneaza in acest moment tehnica in speranta ca va putea inlocui cit mai curind testele de dinainte de biopsie, adesea eronate, care se folosesc pentru a detecta cancerul de prostata. Alti cercetatori americani au preferat sa-si indrepte atentia spre fundul oceanelor pentru a gasi leac acestei boli. Anul trecut, chimistul Karl Scheidt, de la Universitatea Northwestern din Chicago, a fost intrigat de descoperirea colegei sale, specializata in chimie marina, Amy Wright: un burete neobisnuit din strafundurile marii s-a dovedit extrem de eficient in a opri cresterea celule lor cancerigene. In cele din urma, Scheidt si colegii sai au ajuns sa faca public, saptamina trecuta, modul in care au ajuns sa creeze, pe cale sintetica, structura moleculara a buretelui de mare respectiv, ceea ce ii va ajuta sa invete cum functioneaza si cum pot da forma unor medicamente eficiente impotriva cancerului.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.