Factorii genetici influenteaza infidelitatea la femei si numarul partenerilor pe care acestea le au intr-o viata, se arata intr-un studiu realizat de un grup de cercetatori britanici din cadrul Spitalului St. Thomas, din Londra. Oamenii de stiinta au studiat fenomenul infidelitatii pe un esantion de 1.600 de perechi de gemeni identici si neidentici, cu scopul de a stabili ce influenta au genele asupra comportamentului lor.

"Am descoperit ca unele gene influenteaza cu pana la 40% alegerea numarului partenerilor si predispozitia spre infidelitate", afirma profesorul Tim Spector, din cadrul sectiei pentru studiul gemenilor si directorul spitalului St. Thomas, din Londra, adaugand ca si mediul si educatia joaca un rol important in explicarea infidelitatii in randul femeilor.

"Faptul ca anumite caracteristici psihosociale, cum ar fi numarul parteneri sexuali si infidelitatea, par sa se manifeste ca si alte caracteristici genetice ale fiintei umane /.../ vine in sprijinul teoriilor psihologice evolutioniste cu privire la originile comportamentului uman", afirma Spector in studiul publicat de revista Twin Research, citata de Rompres.

Citeste si:

Oamenii de stiinta au chestionat perechile de gemeni despre comportamentul lor sexual, numarul partenerilor si atitudinea fata de infidelitate, 22% dintre persoanele incluse in studiu recunoscand ca au avut relatii sexuale in afara cuplului. in aparenta, factorii genetici nu influenteaza atitudinea femeilor fata de infidelitate, majoritatea dintre cele care au facut subiectul studiului recunoscand ca au fost infidele, desi erau constiente ca fac ceva rau.

Varsta medie a femeilor incluse in acest studiu a fost de 50 de ani. Un sfert dintre acestea erau divortate. Cele care au ramas fidele au avut in medie numai patru parteneri, spre deosebire de cele care s-au declarat infidele, care au avut in medie noua parteneri de-a lungul vietii lor sexuale. "Peste 90% dintre femei au recunoscut ca s-au gandit la un moment dat sa fie infidele", a afirmat doctorul Spector.

Cercetatorii britanici presupun ca o serie de gene ar putea fi asociate cu comportamentul sexual, una dintre teorii sustinand ca aceste comportamente ar putea fi dictate de informatia genetica prezenta in cromozomii 3, 7 si 20.