Aceasta forma de memorizare a informatiilor numerice ar putea permite unui laborator sa stocheze date legate de proprietatea intelectuala pe organisme modificate genetic, spun cercetatorii. "Bacteriile si alte microorganisme care se reproduc pe baza unui cod genetic definit, constituie elemente potentiale de stocare a datelor care suscita un mare interes pentru comunitatea stiintifica", a explicat echipa japoneza in concluziile studiului publicat recent in Statele Unite.

"In comparatie cu compact discurile sau cardurile de memorie, bacteriile sunt extrem de mici, dar pot stoca in genele lor o mare cantitate de date pe o perioada foarte lunga", spun chimistii japonezi. Cercetarile echipei din Keio, care nu sunt primele de acest gen, aduc un raspuns incipient la problema perenitatii datelor. "Am dezvoltat o tehnologie care permite stocarea informatiilor in mai multe locuri pe genele unei bacterii, lucru care permite diminuarea riscurilor distrugerii informatiilor in urma mutatiilor genetice ce survin de-a lungul timpului", au precizat chimistii.

Pentru aceste teste, echipa a "imprimat" sub forma criptata pe o bacterie nepatogena (Bacillus subtilis) un mesaj scurt scris cu ajutorul unui procedeu care permite grosso modo sa se transcrie datele alfanumerice in elemente chimice. Acesi compusi chimici sunt inscrisi apoi pe o secventa de gene a bacteriei. Pentru a regasi datele, este suficient sa se compare genomul normal al bacteriei cu cel modificat, diferentele reveland mesajul criptat. Pe baza unor simulari informatice, echipa japoneza este sigura ca Bacillus Subtilis este o specie satisfacatoare pentru conservarea pe termen lung a datelor voluminoase.