Multe biblioteci ale unor universitati respectabile din SUA ascund un secret respingator pentru un om obisnuit: carti legate in piele umana, afirma agentia de presa Associated Press. Volumele, unele cu vechime de aproape 500 de ani, sunt exemplare pretioase ale colectiilor de carti rare si pot fi consultate numai de cativa oameni de stiinta, nefiind destinate expunerii.

Biblioteca Universitatii Harvard se numara printre institutiile care se afla in posesia unui asemenea volum. Invelirea copertelor cartilor in piele de om nu era un obicei rar in secolele trecute. In trecut, cele mai bune biblioteci se aflau in posesia unor colectionari particulari. Unii erau doctori si puteau obtine cu usurinta piele umana in care sa inveleasca volumele de valoare. "Materia prima" provenea de la membre amputate sau de la pacienti care dupa ce mureau erau abandonati la morga. In alte cazuri, iubitorii de cati cu dare de mana obtineau pielea de la criminali executati sau de la cei care mureau in azilele de saraci.

In prezent aceste carti sunt pastrate in colectiile de volume rare, la care publicul nu are acces, dar care pot fi consultate de catre cercetatori. Un astfel de exemplar se afla in posesia bibliotecii Universitatii Brown: e vorba despre un tratat de anatomie scris de chirurgul belgian Andreas Vesalius in anul 1568.

Citeste si:

Multe astfel de volume contin texte cu caracter medical. Colegiul Medicilor din Philadephia se afla in posesia unor carti scrise de medicul John Stockton Hough, cel care a diagnosticat primul caz de trichineloza in oras. Tratatul scris de are copertele invelite in pielea primului om care a murit din cauza acestei boli in Philadephia. "Eu sunt de parere ca acesti medici foloseau pielea umana in acest scop pentru a-i onora pe cei care si-au donat corpul cercetarilor medicale", a declarat unul din bibliotecarii care se ocupa de colectia de carti rare la National Library of Medicine din statul Maryland.

Desi folosirea pielii umane pentru invelirea cartilor poate parea un lucru respingator, bibliotecile pot corect din punct de vedere etic sa foloseasca aceste volume pentru cercetari academice si pentru a le expune pe post de curiozitati, a afirmat Paul Wolpe, membru al Centrului de Bioetica al Universitatii Pennsylvania.