Cu toate ca ne aflam in "epoca calculatoarelor", banalul soroban este inca foarte popular in Japonia, circa jumatate din elevii niponi alegand sa studieze modul in care aceasta se folosteste. De ce? Pentru ca orice utilizator bine antrenat ajunge sa aiba o viteza de calcul superioara unei masini de calculat mecanice.

Sorobanul, un fel de numaratoare, este un abac importat din China in secolul al XV-lea si dezvoltat in Japonia. Forma sa actuala dateaza din anii 1930. Potrivit Wikipedia, acesta poseda un minim de bile necesare calculelor aflate pe doua randuri, care sunt divizate de o bara. Pe randul de sus se afla o bila cu valoare cinci (denumita bila cereasca), iar pe cel de jos patru bile cu valoarea unu (denumite bile pamantesti).

In general, un soroban are cel putin 15 coloane, dar exista si modele cu 21, 23, 27 sau 31 de coloane, insa mereu numarul este unul impar. Fiecare coloana reprezinta o cifra, iar un numar mai mare de coloane permite reprezentarea mai multor cifre.

O particularitate unica, ce deosebeste sorobanul de suanpan-ul chinezesc, este un punct ce marcheaza fiecare a treia coloana, scrie Wikipedia. Aceste puncte sunt puncte de unitate si arata ultima cifra a unui numar intreg. Orice cifra care este reprezentata pe coloane aflate in dreapta unui astfel de punct face parte din partea zecimala a numarului, cu exceptia cazului cand numarul face parte dintr-o operatie de inmultire sau impartire si poate fi reprezentat incepand cu orice coloana.

Astfel, pe soroban se pot efectua diferite operatii matematice, de la adunare, scadere, inmultire, impartire, la ridicare la putere, extragere radacina patrata si cubica sau aflarea celui mai mare divizor comun a doua numere.

Avand in vedere ca unul din scopurile finale ale folosirii sorobanului este acela de a efectua calculele avand la indemana decat mintea, un utilizator bine antrenat ajunge sa aiba o viteza de calcul superioara unei masini de calculat mecanice. Din aceast motiv, sorobanul este inca foarte popular in Japonia.

  • In "Tara Soarelui Rasare", studiul soroban-ului se face in scoli si, desi nu este obligatoriu, mai mult de jumatate dintre elevi opteaza pentru aceasta "materie", deoarece aceasta ii ajuta sa-si dezvolte abilitatile mentale.

De exemplu, in clipul de mai jos este prezentata metoda Flash Anzan, etapa pe care elevii japonezi o parcurg dupa ce au invatat sa foloseasca un soroban. Gatie acestei metode, un tanar japonez, campion la Flash Anzan poate face calcule cu numere de patru cifre in numai trei secunde. Cum reuseste acest lucru? El vizualizeaza in minte un soroban, lucru numit de japonezi anzan, si astfel nu mai are nevoie decat de minte chiar si pentru efectuarea celor mai grele calcule.
Citeste si:
Doi mari cântăreți din România, datori la Alina Buzatu: „De multe...
Doi mari cântăreți din...

Ba mai mult decat atat, pregatirea elevilor japonezi cu ajutorul sorobanului si Flash Anzanului merge mai departe de atat, desigur, mereu sub forma unui joc. Astfel, cei mai avansati ajung atat de departe, incat, pe langa efectuarea calculelor in minte, pot juca shiritori (un fel de Fazan) in acelasi timp. Aceasta metoda se numeste Flash Anzan Shiritori.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.