Astfel de transformari ar putea, potrivit cercetatorilor, sa fi favorizat formarea cuplurilor monogame si aparitia structurilor sociale complexe care au permis cresterea fragililor bebelusi umani, potrivit unui studiu publicat in revista britanica Nature.
Gill Bejerano, de la Facultatea de medicina din cadrul Universitatii Stanford din Statele Unite, a incercat sa descrie felul in care omul a dobandit de-a lungul evolutiei sale caracteristici specifice rasei umane, prin pierderea anumitor secvente de ADN care controleaza exprimarea unor gene.
"Morfologia simplificata a penisului" la om a favorizat "strategiile monogame de reproducere la primate", au explicat autorii studiului, scrie DailyMail.
Absenta de pe glandul penian a excrescentelor pe baza de keratina care se gasesc la multe alte mamifere reduce sensibilitatea tactila a penisului si poate conduce la o durata mai mare a actului sexual la oameni, in comparatie cu alte specii. Secventa de ADN ce a fost pierduta de om joaca totodata un rol important in dezvoltarea perisorilor senzoriali (perisorii din vestibulii nazali, mustatile) prezenti la numeroase mamifere.
O alta secventa ADN disparuta la oameni se afla in proximitatea unei gene (numita supresor de tumori) care impiedica cresterea neuronilor intr-o regiune specifica din creier. Aceasta gena nu se mai poate exprima (nu mai poate produce molecula prevazuta), iar acest fapt a contribuit la dezvoltarea unui creier mai mare la oameni.
"In loc sa cautam diferente specifice intre specii, in anumite gene specifice si in regiuni ale genomului care exista la oameni, noi ne-am pus urmatoarea intrebare: exista elemente genetice functionale conservate la cimpanzei, dar care lipsesc cu desavarsire la om?", a declarat Gill Bejerano, potrivit MEDIAFAX.
- Echipa sa a identificat 510 secvente de ADN absente la om, dar conservate la cimpanzei si alte specii. Este vorba esential de ADN denumit "non-codant" (ADN intergenic) - care nu furnizeaza un program de sinteza a unei proteine. Acest ADN pierdut controla in trecut modul in care se manifestau genele apropiate implicate in semnalele hormonale sau in functiile creierului. Pierderea unor mici secvente regulatoare, nu a genelor pe care acestea le controlau, poate antrena modificari mai subtile.
"Cele mai multe, dar nu toate, dintre aceste regiuni sunt absente si din genomul omului de Neanderthal, ceea ce indica faptul ca aceste stergeri (supresii de ADN) s-au produs in urma cu mai mult de 500.000 de ani", a declarat David Kingsley, coautor al studiului.
Cîțu: Uniunea Europeană este un proiect în continuă evoluție pe...
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Femeia care rescrie felul în care copiii învață să vorbească
Sursa: start-up.ro
-
5 jocuri de jucat cu copiii în zilele ploioase
Sursa: garbo.ro
-
Oana Radu a pierdut în instanță în fața fostului soț, Cătălin Dobrescu!...
Sursa: kudika.ro
-
Patronatele Bancare și federațiile sindicale au semnat noul Contract Colectiv...
Sursa: futurebanking.ro
-
Răzvan Ghenu, Arggo: Ne confruntăm cu din ce în ce mai multe atacuri cibernetice
Sursa: retail.ro
-
Soarele răsare din Vestul României: Județul Arad pregătește un nou parc...
Sursa: wall-street.ro
