Corpul persoanei decedate va fi inghetat, introdus in azot lichid si transformat intr-o pulbere fina, inainte de inmormantarea propriu-zisa. Dupa o scufundare in nitrogen lichid, corpul, fragil, este sfaramat, iar pudra rezultata este uscata si separata de metale. Pudra este pusa intr-un sicriu biodegradabil facut din amidon de porumb si cartof si apoi ingropata la o adancime nu mai mare de 1,8 metri.

Metoda permite ca ramasitele sa fie transformate in sol in timp de 6 - 12 luni, hranind plantele de la suprafata. "Aceasta metoda se poate dovedi mai prietenoasa pentru mediu decat incinerarea", a adaugat acesta. Susanne Wiigh-Masak, biologul care a conceput metoda, a patentat-o deja in 35 de tari. "Interesul este foarte mare. Mi-e mai usor sa spun ca doar cei din Antarctica nu au sunat", a spus aceasta. Anul acesta, Wiigh-Masak a fost in Olanda, Marea Britanie, Germania si Africa de Sud pentru a-si promova ideea.

"Am lucrat la acest proiect timp de 7 ani, dar in mod oficial Suedia nu cunoaste potentialul urias pe care aceasta idee il are ca produs de export", a adaugat aceasta.

Citeste si:

"Un arbust sau un copac poate fi plantat deasupra sicriului. Ingrasamantul format este absorbit de planta, care poate fi un simbol al persoanei decedate", se arata pe site-ul companiei lui Wiigh-Masak, Promessa. Majoritatea suedezilor aleg creativitatea, dar daca aceasta metoda ar fi fost descoperita acum 100 de ani, ar fi putut fi aprobata numai dupa discutii aprinse in Biserica Lutherana Suedeza. "Clericii sunt mai deschisi in zilele noastre la noi metode de inmormantare", a spus arhiepiscopul K.G. Hammar.

Mii de suedezi prefera deja aceasta metoda de inmormantare. Oameni din alte tari europene, din Canada si SUA, au fost de asemenea interesati. Daca va fi aprobata de autoritati -legea cu privire la inmormantari va trebui schimbata si evaluat impactul asupra mediului - noua metoda de inmormantare va putea fi lansata in Jonkoping anul viitor, a spus purtatorul de cuvant al Consiliului local, Lennart Angselius.